Pe strada Aurel Vlaicu, după OMV se află un lanț de blocuri care, deasupra ultimului etaj, mai au un rând de balcoane cel puțin bizare.
Locuitorii din cartierul Mărăști sau cei care circulă pe tronsonul Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Aurel Vlaicu s-au întrebat poate de ce există acele cuburi misterioase de beton la ultimul etaj al fiecărui bloc situat după benzinăria OMV. Parcă nu-și au locul pe fațada clădirilor deoarece nu corespund unui apartament, practic sunt balcoane fantomă. Am cerut părerea unui specialist cu privire la rolul acelor balcoane. Explicația este una simplă: nu este o greșeală de proiectare a blocurilor, ci este vorba despre elemente decorative. În perioada comunistă, arhitectura clădirilor era redusă la un minim al elementelor decorative. Se mergea pe ideea că omul are nevoie de un loc simplu, unde să se odihnească și a doua zi să meargă odihnit la uzină. Conceptul era valabil în toate țările europene, nu doar în țările comuniste.
”Acele blocuri sunt făcute în ultima etapă a perioadei comuniste, undeva după ‘85. Cele două cuburi de la ultimul etaj care au și scurgeri sunt făcute într-o perioadă în care în lume era activ și la modă curentul postmodernist. Exact pe partea cealaltă a drumului puteți vedea blocuri din perioada modernistă. Modernismul presupunea o descărcare completă a arhitecturii de ornamentică. Adică, tot ce nu-i funcțional, nu merită pus. Atunci a apărut această arhitectură pe care mulți o denumesc ca fiind cuburi fără personalitate. Dacă ne referim la blocuri, putem să îi spunem perioada de socialism-modernism, care era și în Occident de altfel. Clădirile erau reduse exclusiv la funcțiuni. Așa gândea omenirea în perioada respectivă. Că trebuie să dormi pur și simplu undeva, de unde te duci odihnit la fabrică. Așa era gândirea întregii omeniri în anii ‘60”, a spus Dan Clinci.
Anii ‘80 au adus un minim de ornamente în arhitectură
Dacă în anii ‘60 nu se doreau deloc elemente decorative pe blocuri și alte construcții, în anii ‘80 lucrurile s-au schimbat puțin. Blocurile cu balcoane- fantomă din Mărăști sunt construite exact în perioada când arhitecții încercau să mai aducă unele elemente de decor pe clădiri. Așa se explică apariția acelor balcoane pe care unii le considerăm urâte, iar alții le considerăm erori.
”În anii ’80 s-a ajuns în epoca de post modernism care a readus o oarecare ornamentică construcțiilor. Blocurile au diverse încercări de decorațiune. Postmodernismul încearcă să pună ceva pe case. Cele mai bune exemple sunt blocurile din Piața Cipariu. Mai au o scară, un stâlp etc. Vorbim de un deceniu cumplit în România, în care cuvântul principal era «economie». Tot ce făceai, trebuia să faci cu bani de nimic. Astfel că arhitecții români încercau să facă din coadă de câine sită de mătase. Neavând niciun fel de resurse pentru a îmbunătăți estetica construcțiilor, tot ce puteau face era să se joace cât cu mijloacele existente: mai schimbau o culoare, mai încercau să pună ceva pe clădire. Și atunci probabil că din considerente estetice, arhitectul a simțit nevoia să mai adauge, pentru echilibru sau armonie, două volume în partea de sus care reiau balcoanele de mai jos. Există posibilitatea ca el să fi crezut că aceste două cuburi ar putea să întregească imaginea pe care el o avea despre clădire”, a afirmat arhitectul clujean.
Arhitecții nu au făcut o greșeală, ci au apelat la tertipuri
Datorită faptului că arhitecții erau constrânși în perioada comunistă să facă cu bani puțini lucruri mărețe-și uneori le ieșea, alteori nu-fiecare element arhitectural trebuia justificat. Specialiștii nu își permiteau să fie prinși pe picior greșit cu ceva și ca să păcălească aparatul de stat care nu le dădea voie să se exprime liber, apelau la diverse tertipuri.
”Era într-o epocă în care totul trebuia să fie justificat ca să nu fi luat de urechi și dus la Securitate. În mod sigur aceste cuburi nu sunt greșit amplasate, nu e o greșeală de proiectare (aoleu, am pus un balcon), ci pur și simplu gândiți-vă că era un creator care trebuia să se subordoneze unei epoci bizare. Probabil că omul a pus cele două cuburi acolo și le-a justificat ca balcoane când i s-a spus «Dar de ce pui atâta beton acolo, îți tăiem din salar». E o explicație.
Îmi asum ce spun, în mod sigur nu e o greșeală de tipul : ce prost e arhitectul , o pus balcon fără să pună geam. Această gândire e prostească. Așa ceva nu se întâmplă în construcții decât dacă există o explicație ascunsă. Cea pe care v-am dat-o e plauzibilă pentru că reapare la toate blocurile de acolo.
Fără îndoială, arhitectul simțea nevoia să aibă acolo două puncte de echilibru și soluția era asta. El a spus două cuburi și careva muncitor tâmpit le-a băgat țeava aia de acolo. A fost o epocă foarte fragilă. Cuburile sunt puse acolo din considerente compoziționale într-o perioadă în care acest lucru nu era acceptat de aparatul de stat așa că arhitecții au fost nevoiți să apeleze la mici tertipuri, în loc de două cuburi să zică că sunt balcoane”, a conchis Dan Clinci.