Ziua Internationala a Romilor a fost sarbatorita cu fast si anul acesta. In program au fost concerte, expozitii, targuri si demonstratii de mestesuguri traditionale ad-hoc. In realitate, insa, un singur expozant si mesetesugar se mai afla, la ora 15, in Piata Muzeului. Restul au plecat de indata ce nu mai erau microfoane si camere de filmat in preajma. Nici lautarii programati la ora 16 nu s-au mai intors pentru spectacolul din program.
„Nu cred ca vin, ca ploua. Daca nu ploua…”, ne da sperante Daniel Glava, singurul care a infruntat frigul de afara de dragul sarbatorii si al banilor. Paradoxal, mestesugarul nici macar nu e ardelean, ci a venit la Cluj „cu revolutia”.
De atunci n-a mai plecat; aici a invatat meseria care „te poate intretine”. Pe masa acoperita cu o panza neagra stau insirate zeci de lantisoare, bratari, medalioane si cercei, despre care ne asigura ca sunt din argint si confectionate manual. Cu toate acestea, sunt si piese mari, printre care si o „bumnita”, ce au o lucire rosiatica, de pleu vechi.
„Cei mai multi vin pentru reparatii. A fost mai greu pana s-au obisnuit si au avut incredere, dar le facem pe loc, in fata lor, nu trebuie sa astepte ca la bijuterie. Lucram cu orice, e gata imediat”, spune sotia mesterului.
Singurul lor of e ca odraslele nu vor sa le calce pe urme. Au doi baieti mari, dar niciunul nu este atras de mestesugul traditional tiganesc. Asta in ciuda faptului ca e o meserie banoasa.
„Meseria asta te poate intretine. Poti sa-ti platesti facturi, cheltuieli si iti permiti sa mergi si la o pizza”, spune barbatul, care ne marturiseste ca a ramas adeptul simplitatii si al traditiilor neamului. „Si o masa de 20.000 de euro, as manca-o stand asa”, zice el, in timp ce sta pe jos, langa o buturuga si mestereste la un lantisor de argint.
Daca in familia lui n-o sa continue traditia, Daniel vrea cu orice pret sa-si lase talentul drept mostenire. E dispus sa mearga, pro-bono, la asociatiile de profil pentru a-i invata pe micutii de etnie roma tainele lucrului cu metale pretioase.
„Clujul asta e de cinci stele, un oras al culturii. Noi vrem sa dam exemplu si pentru altii cum lucram. Oamenii ne arata pe strada cu degetul si spun ca tiganii fura si dau in cap. Eu vreau sa demonstrez ca nu-i asa, ca avem o traditie si o cultura”, mai spune Daniel.
Anul acesta, targul de la Cluj nu e profitabil pentru Daniel,necajit si ca nu este membru in Asociatia Mesterilor Populari, pe motiv ca n-are buletin de Cluj. In schimb, face senzatie la toate celelalte targuri mestesugaresti, cum sunt cel de la Sibiu, Sfantu Gheorge, Bistrita, Suceava, Botosani si Vaslui. Dar asta nu e nimic in comparatie cu primii ani ai lui in Ardeal.
„Patru ani am stat la hotel, aici in centru, la Vladeasa. Dupa aceea, s-au stricat treburile si a trebuit sa ma mut in chirie”, incheie mestesugarul.