Reportaj

600 de km pentru un vot! Citiți povestea clujencei Elisabeta Iosipescu care a stat la coadă în Toronto pentru primul vot din viață!

Inconștiența si nesimțirea miniștrilor de Externe, Corlățean și mai ales Meleșcanu, au iritat la culme românii plecați la muncă în străinătate și răzbunarea acestora a fost cruntă. Cetățenii României au ieșit masiv la vot și au apăsat pe ștampilă cu multă obidă.

Zeci de mii de români s-au mobilizat pe Facebook pentru a alege între Mickey Mouse și Santa Klaus. Această emulație a scos din casă o mulțime de tineri care nu au votat niciodată.

Sute de mii de „străini” umiliți la cozile lui „Pinocchio” au ieșit masiv la urne în turul doi al alegerilor prezidențiale și au creat prin rețelele de socializare o emulație fantastică care l-a propulsat spectaculos pe Klaus Johannis din postura de „întâiul mutalău al țării” așa cum îl alintau unii analiști politici, direct în fotoliul de urmaș al lui Carol I.

Genul acesta de mesaje, ca cel pe care îl prezentăm mai jos, a umplut până la refuz corespondența electronică a românilor de pretutindeni și a fost mijlocul cel mai eficient prin care românii de „afară” și mai ales din țară s-au mobilizat la vot:

Beniamin Codescu

Ieri la 19:59 · 

Ce parere aveti despre prietena mea din Canada IC Elisabeta, care va merge aproximativ 600 km pentru a vota?
Va simtiti in stare sa ii transmiteti ceva aici?

Îmi placeÎmi place · · Distribuie

 

 

A plecat in Canada acum 11 ani 

 

Am căutat și noi să vedem cine este românca din spatele contului de facebook, IC Elisabeta și spre surpriza noastră am aflat că tânăra lăudată de cetățeanul Beniamin Codescu că a parcurs o distanță impresionantă pentru a-și exprima dreptul la vot, este o tânără profesoară din Cluj-Napoca care a plecat acum 11 ani în Canada.

Iată povestea ei:

„Am plecat acum 11 ani din orașul meu drag Cluj-Napoca pentru că doream foarte mult sa am inca un pasaport decat cel romanesc. Dorinta aceasta a venit in urma faptului ca, desi fusesem in USA de 2 ori, respectand toate obligatiile ca student care muncea acolo in vacantele de vara,  a treia mea cerere pentru viza a fost refuzata. Ofiterul de imigrare mi-a spus ca pasaportul meu are foarte bun record, dar de data aceasta “sorry, no visa”. 

Asa ca mi-am zis ca nu am sa mai accept umilinta respingerii de catre USA, ca am sa-mi obtin o alta cetatenie si un alt pasaport care sa-mi permita sa calatoresc oriunde si oricand. 

Am plecat in Canada în 2003, prin programul de live in caregiver. Mai pe romaneste, babysitter. In timpul cat am lucrat asa, am urmat si cursurile unui colegiu, devenind Consultant de Imigrari autorizat. 

In timpul celor 11 ani de Canada, am lucrat alternativ sau, in acelasi timp, în mai multe domenii: invatamant, asistenta sociala, imigratie. Ca si consultant in imigrari, pe langa dosarele de imigrare pe care trebuia sa le pregatesc pentru clienti, i-am ajutat pe nou-venitii in Canada sa se stabileasca in tara lor (dar si a mea) de adoptie. Ca si profesoara, inca imi face placere sa lucrez cu elevii, chiar daca sistemul invatamantului canadian este diferit de sistemul romanesc. Nu as recomanda sistemul de aici, dar aceasta e alta poveste…

In anul 2009, am obtinut și cetățenia canadiană. Si pasaportul numarul doi. In toti acesti ani am fost conectată la România prin rețelele de socializare. Am revenit de cateva ori si in vizita. Am mulți prieteni în țară de care îmi este foarte dor. Ma rog pentru Romania si sper din tot sufletul ca sa se rezolve toate problemele de coruptie si alte situatii politice negative. În anul 2013, m-am „contaminat” de pe internet de „virusul” implicării civice chiar și de la distanță împotriva celor care doreau să exploateze iresponsabil resursele de aur de la Roșia Montană și împotriva celor care au dorit să exploateze gazele de șist la Pungești, împotriva voinței locuitorilor din zonă. Mi-a fost foarte milă de oamenii din această localitate uitată de lume din Moldova. Am sunat pe cineva din sat pentru a-i ajuta putin financiar pe cei care razbeau in frigul din zona unde se preconiza ca va fi pusa o sonda. Apoi, de Paște, anul acesta mi-a facut placere sa le trimit cate o mica atentie celor aproximativ 40 de copii care participasera la protestele din Pungesti. A fost micul meu gest de solidaritate cu niște oameni care, deși foarte săraci, au avut demnitatea să lupte pentru dreptul lor de a fi consultați cu privire la exploatarea gazelor de șist în aproprierea comunei lor. Am fost foarte trista sa observ cum guvernul actual le calcase orice drept, umilindu-i cu trimiterea jandarmeriei noaptea cand saracii nu puteau sa se apere”.

 

Primul vot la 36 de ani! Niciun politician nu mi-a inspirat incredere…

 

„La vot nu am mers niciodată dintr-o neincredere in politica care s-a facut dupa 1989. Cand am vazut ca minciuna si tradarea sunt la mare rang, am fost trista si dezamagita. Ajunsesem sa cred ca oricucine as vota, jocurile politice se fac tot acolo sus, iar parerea oamenilor de rand n-are sens. Urmarind evenimentele din ultimele saptamani din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, vazand si imaginile care au circulat pe internet cu umilința la care au fost supuși românii din Diaspora de catre guvernul actual, m-a  revoltat la extrem. Nu-mi venea sa cred cum Ministrul de Externe, Ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni, Prim Ministrul Romaniei si alti politicieni din guvernul actual, au putut sa fie atat de sfidatori fata de cetatenii romani care au stat la cozi atatea ore si tot nu au putut vota. M-a revoltat ca cei responsabili din guvern nu au avut nici macar minima decenta fata de ei sau minimul respect fata de Diaspora, prin faptul ca nu au vrut sa prelungeasca cu cateva ore inchiderea timpul de votare. Iar aroganta de nedescris, minciuna, ura Primului Ministru fata de poporul roman, pe care deja a dovedit-o in atatea situatii de cand este la putere, a pus capat la toate.

Pe de alta parte, când am văzut zeci de mii de clujeni că ies în stradă din solidaritate pentru cei care au stat la coadă și 10 ore la Munchen, Torino, Madrid, Bonn, Paris mi-au dat lacrimile și am spus că voi face orice sacrificiu să merg la vot. M-a uimit solidaritatea si frumusetea oamenilor cu suflet, m-a uimit cum romanii devin din ce in ce mai conectati„. 

 

600 de kilometri pentru un vot!

 

„Am încercat să mobilizez și alți români din zona unde locuiesc, Kingston, însă până la urmă am plecat singură la vot la consulatul României de la Toronto. Știam că dus-întors voi face aproximativ 600 de kilometri, dar nu a contat. Tot drumul până la consulat m-am gândit la declarațiile sfidatoare  ale ministrului de externe, Teodor Meleșcanu, care îi trimitea fara pic de bun simt  pe românii care stăteau cu miile la cozi în Paris să voteze la 320 de kilometric, la Nancy. Din solidaritate cu ceilalți români din diaspora și cu miile de tineri care au ieșit în stradă la Cluj si alte localitati din tara, am spus că fac orice efort să votez. Am ajuns la consulatul din Toronto pe la ora 18, erau la coadă vreo 400 de români. Am stat două ore, a nins, a fost un frig cumplit, dar niciun român nu a plecat din rând, s-a votat relativ repede dacă ar trebui să compar cu alte locuri. La ora 20.10, mai erau la coadă cam 100 de români, nu știu dacă au reușit să voteze toți. Am votat pentru prima data cu persoana care in sfarsit mi-a castigat respectul, un om intelept, care deja a dovedit ca este de caracter si de actiune, cu d-l Klaus Iohannis. Vizionand dezbaterile dintre cei doi candidati la prezidentiale, informandu-ma de calitatea ambelor persoane si descoperind adevarul despre diferite zvonuri, am ales sa ii dau 100% toata increderea mea d-lui Klaus Iohannis. Am votat si pentru viitorul Romaniei, care, sper din tot sufletul, sa fie din ce in ce mai pozitiv in toate domeniile. Sper ca politicienii corupti si mincinosi sa fie “rasplatiti” la fel cum s-au purtat ei cu poporul roman.

Da, poate inca am putine emotii, pe care mi le voi alunga doar peste ceva timp, cand sper ca voi putea sa spun cu toata siguranta ca noul presedinte al Romaniei si-a meritat increderea celor peste 6 milioane de romani care l-au votat”, spune Elisabeta Iosipescu.

 

Elisabeta vrea să se întoarcă în Cluj

 

„Mi-e dor de țară, mi-e dor de Cluj, simt că lucrurile se vor schimba, așa de mulți tineri vor schimbarea, vreau să mă întorc în orașul pe care l-am părăsit cu greu. Sunt chiar hotarata sa ma intorc si, atat cat pot, sa pot contribui intr-un fel la imbunatatirea vietii in tara mea”, și-a încheiat povestea Elisabeta Iosipescu

 

În data de 16 noiembrie, la consulatul din Toronto, au votat 2758 cetățeni români, 2568 au votat cu Santa Klaus și 183 cu Mickey Mouse.

 Sperăm ca cei doi să nu rămână doar o glumă de președinte, respectiv de premier. 

Elisabeta Iosipescu, ca multi dintre noi, pare să se fi săturat ca România să fie condusă ca în desenele animate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *