A muncit o viata, a donat sange ani in sir, cat i-a permis sanatatea, ba chiar a si adoptat un copil, iar acum, la 74 de ani, sistemul din Romania o „rasplateste” cu umilinte si chinuri. Clujeanca Iuliana Bora a fost mutata cu ambulanta intre Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU) Cluj si Spitalul Clinic de Boli Infectioase de la ora 22 pana a doua zi, la ora 15. Oficialii de la Infectioase invoca, simplu, lipsa de locuri libere la Terapie Intensiva.
Episodul a fost postat pe Facebook de fiica batranei, Claudia Bob, fotografiile ei fiind distribuite si comentate aprig de romani din toata lumea.
„Dupa ce au tinut-o 15 ore pana au internat-o au pus-o intr-un salon cu inca cineva in conditiile in care cei de la UPU au tinut-o intr-o camera septica si au dezinfectat 3 ambulante. Un bolnav in starea asta trebuie pus pe Terapie Intensiva!!!”, a scris ea, langa fotografia mamei din spital.
Iuliana Bora are 74 de ani si a suferit un atac cerebral hemoragic, o interventie chirurgicala pe creier, dupa care, in urma slabirii organismului si a tratamentelor suferite, a fost afectata de o bacterie numita closridium difficile. A fost internata la Neurochirurgie si apoi la Spitalul Militar. A urmat un abces cerebral.
„Atunci am dus-o la Infectioase, ne-am gandit ca ar trebui sa tinem infectiile in frau. Acolo au tinut-o doar cinci zile. Am umblat apoi cu ea prin spitale de ne-a zapacit de cap. Era intr-o stare somnolenta, iar pe hartia de externare scria ca e in coma superficiala. Am aflat asta doar cand am iesit pe usa, dupa ce intrebasem daca ambulanta cu care o duceam are o targa. Atunci i-a scris cu pixul diagnosticul de „coma superficiala”. Am dus-o acasa, dar acolo, normal ca nu am putut sa o ingrijim asa cum trebuia. I-am pus perfuzii si am facut tot ce mi s-a zis, dar starea ei s-a agravat, nu mai putea respira si atunci am chemat Salvarea. Infectia se extindea si i s-au blocat plamanii”, a povestit Claudia Bob, pentru Ziar de Cluj.
In 31 august, la ora 22, ambulanta care o transporta pe Iuliana Bora a ajuns la UPU Cluj.
„Acolo ne-au tinut cateva ore pana i-au facut ceva investigatii, un CT (examen la Computer Tomograf, n. r.), radiografie si analize de sange. Au constatat ca e in stare septica si ne-au trimis la Infectioase. Acolo ne-au spus ca nu o pot primi, ca nu este loc la Terapie Intensiva. Am mers inapoi la UPU, iar cei de acolo au insistat sa o ducem la Infectioase. Ziceau ca nu se poate sa fie internata in alta sectie de Terapie Intensiva, pentru ca avea infectia cu clostridium. Din cauza asta, la UPU a stat intr-o camera septica. Au dezinfectat trei ambulante, cum ne-am tot plimbat noi. Am inteles si noi ca daca o puneau intr-o sectie de chirurgie i-ar fi infectat pe toti, bolnavii au imunitatea scazuta”, a continuat clujeanca.
Intre timp, cei de la UPU vorbeau la telefon cu cei de la Infectioase.
„Cred ca s-au inteles sa o puna intr-un salon la Infectioase, pana se elibereaza un loc la Terapie Intensiva. Pe cand am ajuns acolo, iarasi ne-au zis ca nu se poate. Deja nu mai puteam. Doamna doctor de pe ambulanta insista ca bolnava e intr-o stare septica. Atunci, cei de la Infectioase au zis ca sa o duca la Neurologie, ca a repetat atacul cerebral. Ea facuse trei CT-uri in august, din care unul chiar cu cateva ore inainte si nu aparusera modificari, deci nu erau probleme neurologice acute, scrie pe consult. Au vrut chiar sa scrie pe foaia de la UPU, peste rezultate. La un moment dat, si-au dat seama ca mama are nevoie de oxigen si i-au pus masca. S-au certat vreo jumatate de ora, dupa care am primit stampila ca refuza internarea si iar ne-au trimis la UPU. Aici au reusit cumva sa ii convinga pe ceilalti, cu amenintari ca suna la Bucuresti, probabil au si sunat”, a mai spus Claudia Bob.
In ziua de 1 septembrie, in jurul orei 15, Iuliana Bora a fost, in sfarsit, internata la Infectioase. Trecusera cam 15 ore de „plimbare” cu ambulanta intre spitale.
„Eu inteleg ca nu sunt locuri, ca le e si lor greu, dar sa stai asa cum omul in coma? Starea de coma nu e o urgenta? La ei nimic nu e o urgenta. In tot acest timp starea mamei s-a degradat. Cand a ajuns in salon, mainile ii erau cianotice. Nu primise oxigen, avea incarcare pulmonara si nu o aspirase nimeni in acest timp. A stat in salon cinci zile, dupa care abia ieri au dus-o la Terapie Intensiva, dupa ce m-au vazut pe mine ca filmez. Acum e ventilata mecanic, nu mai poate sa respire singure. Sansele ei sunt minime. Nu este asa doar din cauza acestor 15 ore, a fost tot sirul de probleme pe care le-a suferit. Nu i-au facut nici tratamentul standard de sase saptamani pentru clostridium, m-au pus sa o hranesc dupa regim si ea avea nevoie de proteine. Stiu ca nu si-ar fi revenit niciodata ca inainte, dupa operatii pe creier, dar incepea sa isi miste mana, piciorul, vorbea, manca singura… Dupa asta a ajuns sa poata manca doar cu sonda gastrica, iar acum nu mai poate nici respira singura. Nu mai are nici o sansa. E ventilata mecanic si, probabil, va ajunge la intubare si sedare. Mai mult nu se poate, are organismul foarte slabit si nu mai poate lupta. Au si consumat resurse si nici nu i-au facut bine. Parerea mea personala este ca mai bine o tineau la inceput cele sase saptamani, decat asa cum au facut”, a spus ea.
Femeia spune ca a depus o plangere la Colegiul Medicilor dupa cele intamplate.
„Sa gaseasca o solutie, sa ceara o suplimentarea locurilor pe Terapie Intensiva, nu stiu. Ma gandesc ca nu eu, ca pacient, trebuie sa rezolv asta. Mai ales ca mama chiar si-a facut datoria de om: a muncit, a donat sange toata viata ei, a infiat un copil. Poate merita un pic mai mult acum”, a incheiat Claudia Bob.
Medicul Monica Muntean, director medical Spitalul Clinic de Boli Infectioase Cluj a declarat pentru Ziar de Cluj ca re-internarea femeii nu a fost refuzata, ci „nu s-a putut face de la inceput pentru ca nu aveam locuri libere”.
„Acesta e un spital de infectioase caruia i se adreseaza toate spitalele din judetul Cluj si din afara. Am avut, de exemplu, in weekend o situatie in care ne-au fost adusi mai multi bolnavi cu toxiinfectie alimentara. Nu refuzam pacienti pentru ca li se pare apartinatorilor ca nu avem mai bun de facut, ci, realmente, la momentul respectiv medicul de garda nu avea alternativa. Dupa care pacienta a revenit, i s-a facut tratamentul in continuare. Sa nu uitam ca e vorba de o pacienta varstnica, cu o patologie foarte incarcata, care are, intr-adevar, o infectie urinara si la care evolutia nu este intotdeaua cea asteptata. A fost transferata pe parcursul weekend-ului la Terapie Intensiva, deci noi chiar ne facem datoria, indiferent de impresia dansei ca noi stam si ne uitam la mama ei si nu facem nimic”, a precizat directoarea.
Despre inrautatirea starii pacientei in cele 15 ore, medicul spune ca „nu e o expresie pe care sa o folosim ca „a fost purtata de colo-colo””.
„In spitalele din Romania, din pacate, nu este o noutate ca se mai asteapta in camera de garda la consultatii. Facem ce putem. Avem cate 70 de consultatii pe zi si se mai intampla ca pacientul sa fie nevoit sa mai astepte pana sa ii vina randul. Dar, in cazul de fata, in momentul in care nu a fost internata la noi si a fost indreptata catre UPU, motivatia a fost ca nu aveam salon liber cu oxigen, asa cum avea nevoie dansa, in acel moment. Dar lucrurile s-au reglementat, am luat legatura cu UPU si a doua zi pacienta a fost internata, fara nici o problema”, a mai spus directorul medical de la Infectioase.