Magistrații încep disputa cu Puterea pe tema reformei sistemului de pensii, care le-ar putea aduce la diminuarea pensiilor speciale cu aproape 20%. Pentru a le lăsa blidul în pace, magistrații amenință cu plecarea în masă din sistem. Nu i-am văzut agitându-se așa când li s-au făcut praf legile după care judecă, în interesul stăpânilor lor politici.
Debutul discuțiilor despre principiile care ar urma să stea la baza reformei pensiilor speciale agită apele în spațiul public. Primii care se ”revoltă” că li se diminuează pensiile sunt cei care le au nesimțite: mai mari decât ultimul salariu. Primele mesaje de revoltă vin din zona sistemului judiciar, preventiv (că așa se face manipularea sistemului de către breaslă), cu toate că nici nu a început redactarea proiectului de lege de către Coaliție. Nemulțumirea vine de la două dintre principiile enunțate până acum: vârsta de pensionare să crească gradual, iar formula de calcul să ducă la pensii cu aproximativ 20% mai mici pe viitor, în cazul pensiilor speciale.
- Prin noua lege, ar urma ca pensiile magistraților să nu mai poată depăși ultimul salariu, vechimea în muncă să fie de minimum 30 de ani, iar vârsta de pensionare 65 de ani, nu 60 ca în prezent, fiind crescută gradual în următorii zece ani (cu 0,5 ani la fiecare an). Formula de calcul pentru pensie nu va mai fi 80% din ultima leafă brută, la care se adaugă sporurile, ci 65%. Așadar, ar putea fi modificat procentul, însă aceasta e doar propunerea Băncii Mondiale, care asigură consultanță Ministerului Muncii în elaborarea noului proiect.
-
Dacă procurorul general al României s-ar pensiona acum, ar lua aproximativ 26.600 de lei, în condițiile în care salariul net este de circa 21.500 de lei (la un brut de 36.726 de lei). Dacă s-ar pensiona pe noul sistem, suma pe care ar primi-o lunar ar fi de aproximativ 21.500 de lei. Cu 5.000 de lei mai mică, dar aproape la fel cu salariul.
-
Un prim procuror de parchet de judecătorie ar primi pe actualul sistem de calcul al pensiei un venit de puțin peste 17.000 de lei, în timp ce raportat la procentul de 65% din salariul de bază (plus sporuri), circa 14.000 de lei. Acum, salariul net al unui prim procuror de PJ ajunge la 13.700 de lei (la un brut de 23.494 de lei).
-
La judecători, situația ar fi următoarea: dacă numărul 1 din ÎCCJ s-ar pensiona acum, ar lua în jur de 28.000 de lei, în timp ce pe noua lege, în jur de 22.500 de lei, cam cât are retribuția netă ca salariat. În schimb, un judecător președinte de tribunal are o leafă netă de 18.700 (ceea ce i-ar aduce și o pensie similară pe noua formulă de calcul), însă dacă s-ar pensiona în acest moment ar lua circa 23.000 de lei.
Prin urmare, nu este de mirare că, în ultimele zile, mesajele de ”război” referitoare la potențiale efecte ale schimbării condițiilor de pensionare ale magistraților au venit de la secțiile de judecători și de procurori ale CSM, dar și de la Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel din țară. Toate au vorbit de recentele ”preocupări” ale actorilor politici privind sistemul de pensii.
”Vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale”, se arată într-un comunicat al Curții Supreme. Mai mult, instituția a vorbit de presiunea care se pune pe resursele umane, în timp ce ambele secții de la CSM au vorbit de ”destabilizarea sistemului judiciar” și problematica „deficitului de personal”.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a venit și el cu un mesaj în care a atras atenția că e posibil să se ajungă la o pensionare în masă, dacă Puterea va ține cont de recomandările Băncii Mondiale pentru reforma pensiilor. Mai precis, Predoiu a vorbit de ”consecințe directe asupra stării de legalitate și intereselor legitime ale cetățenilor, prin provocarea unor «pensionări în masă» în cadrul sistemului judiciar” și a cerut responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme, „inclusiv din partea magistraților”. Nu sunt mulţi magistraţi care îndeplinesc condițiile de pensionare şi rămân în sistem.
În noua formă a legii, un detaliu relevant este raportarea la sporuri, dat fiind că prin forma actuală a legii e deschisă portița acordării în ultima lună de activitate a unor sporuri mai mari, ceea ce duce automat și la o pensie mai mare. În prezent, sporurile (de risc și suprasolicitare neuropsihică, de confidențialitate, condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase) ajung la 30% din indemnizația brută, la care este adăugată indemnizația lunară pentru titlul de doctor (pentru cei cu doctorat).