Lucrările la bazinele de decantare pentru neutralizarea levigatului ar fi trebuit să înceapă de săptămâna trecută. Mai ales că cei de la Apele Române Cluj susțin că și-au dat acordul de urgență pe dosarul de măsuri înaintat de Consiliul Județean pentru lucrările de la Pata Rât.
Problema nerezolvată a depozitării deșeurilor unui județ ca și Clujul arată ca o telenovelă proastă despre care e datoria noastră să scriem ”recenzii”. Și nu pentru că nu avem ce face sau că teororizăm sensibilitatea celor plătiți și din banii noștri să își facă datoria, ci pentru că sănătatea publică ne este și nouă amenințată zi de zi, iar timpul nu lucrează în ”favoarea”nimănui. Nici a autorităților care au cunoscut subiectul de ani de zile și au minimalizat cu bună știință pericolele sau, mai rău, au ales să nu facă nimic la adăpostul mandatului care vine și trece la cârma unei instituții publice, nici a populației care din atâtea probleme zilnice, nu a ales-o și pe aceasta pentru care să ceară socoteală.
Ziar de Cluj a înaintat și astăzi o serie de solicitări către instituțiile publice din județul Cluj, în a căror ”ogradă” este administrarea sau controlul poluării de la groapa de gunoi a Clujului, de la Administrația Apelor până la Consiliul Județean. Așteptăm cu interes să ni se răspundă instituțional, conform legii.
În ceea ce privește dezastrul ecologic de la Pata Rât, reamintim faptul că, la sfârșitul săptămânii trecute, conducerea Consiliului Județean Cluj, prin vocea președintelui Alin Tișe, anunța demararea unor lucrări de anvergură, care să includă crearea unor bazine de decantare, prin care ”marea neagră de levigat” să treacă, să fie decantată și ulterior condusă spre stația de epurare, respectiv canalizare, presupunând că nu mai prezintă niciun pericol pentru populație.
Acest anunț a venit după un altul în care ni se spunea că se va instala o stație de osmoză – idee abandonată după ce s-a ajuns la concluzia că exproprierea terenurilor private nu se putea face. Iar poluarea, dacă e, e pe terenuri private. Așa sunau afirmațiile diriguitorilor județului.
Nu vrem să rămânem cantonați în aceste declarații mai vechi, decât în măsura în care reprezintă aspecte importante în etapele de soluționare a crizei gunoaielor Clujului.
Reamintim și faptul că Ziar de Cluj a scris și despre semnalele de alarmă trase de activiștii de mediu, despre scurgerile de levigat și despre alunecările muntelui de gunoi și continuarea activităților de depozitare de deșeuri, colectarea selectivă (și nu prea) din municipiul Cluj-Napoca.
De asemenea, știm că nu vorbim de o poluare accidentală a văii Zăpodie, ci de un fenomen perpetuat, potrivit unui raport dat publicității în urmă cu câteva zile, dar desconsiderat de către reprezentanții Consiliului Județean sau ai Apelor Române, citați de cotidianul Adevărul. În opinia acestora, forajele realizate de experți nu sunt bune pentru că ”analiza făcută de Universitatea Sapienţia privind compoziţia „lacului” de levigat de la Pata Rât şi a pârâului din apropiere – Zăpodie – care se scurge în Someş, nu este relevantă deoarece nu este realizată de o instituţie autorizată”.
Știm și că alunecarea de teren din muntele de gunoi a accelerat scurgerile de levigat de sub rampa de gunoi. Suprafața lacului toxic a ajuns la opt hectare. Poate nu înseamnă nimic. Cel puțin după reacția autorităților publice locale așa pare.
Atragem atenția că, în continuare, Valea Zăpodie este obturată parțial tocmai de această alunecare a versantului muntelui de deșeuri. Că se vede cu ochiul liber, doar scoțând capul pe geam, că afară plouă și că în aceste zile prognozele indică, ghinion: ploi.
Nu numai că pericolul trecerii levigatului din vale înspre râul Someș este posibilă, dar avem informații că se încearcă să se profite de volumul de ploi pentru “a sparge” alunecarea și a lăsa să se scurgă pe Zăpodie mizeria acumulată la Pata Rât. Vezi Doamne, va fi fiind mâna destinului, știut fiind faptul că în fiecare situație de urgență a Inspectoratului Județean de Situații de Urgență, Zăpodia este declarată ca fiind inundabilă.
Am zis să anunțăm despre această posibilitate opinia publică, pe cei pe care-i mai interesează dezastrul ecologic de la Pata Rât. Mai ales că, deși știm și am încercat să obținem datele concrete pentru aceste afirmații, construcția “Centurii de Diamant” a distrus (cu intenție) scurgerile naturale din zonă: prin subdimensionarea scurgerilor, prin omiterea lucrărilor de subtraversare șamd, autoritățile au ales calea prin care să nu comunice cu noi – deși legea nu le permite acest lucru. Unii chiar și-au permis să lanseze acuzații grave în spațiul public cu privire la munca noastră.
Cu toate aceste șicane, noi ne vom face datoria și tot vom fi în măsură să vă probăm fiecare dintre afirmațiile de mai sus.