Inconstientul (Se-ul, in limbaj stiintific) inmagazineaza toate experientele noastre transformate in pulsiuni si dorinte care bolborosesc ca lava unui vulcan, manifestandu-si continuu dorinta de indeplinire imediata. Daca Supraeul, constiinta morala nu ar intervene ca o frana, Eul, constientul, s-ar lasa in totalitate in seama Se-ului.
Sa presupunem, de exemplu, ca o tanara ia de barbat un miliardar, fara sa-l iubeasca. Evident ca ceea ce o impinge spre aceasta casatorie din interes este dorinta de a duce o viata usoara, in lux, care sa-i permita sa-si cumpere haine frumoase, bijuterii, sa faca calatorii etc.
Vocea constiintei ii sopteste sa nu-si insele sotul cu juraminte false de dragoste, dar ea prefera sa nu o asculte si nu se gandeste decat la luxul in care va trai. Amintindu-si de copilaria ei petrecuta in saracie, tanara aspira sa-si depaseasca starea sociala si nu vrea sa faca aceeasi gresala ca mama ei, maritata de foarte tanara cu un barbat sarac, care nu i-a dat decat o gramada de plozi si o multime de necazuri. Ea crede ca acest mariaj ii va permite sa-si vada implinite visurile; in sfarsit , va avea tot ce-si doreste si nu va mai trebui sa faca sacrificii. Dar, la putin timp dupa nunta, incepe dintr-o data sa sufere de insomnii si e nevoita sa apeleze la tranchilizante si la somnifere; o chinuie ingrozitor migrene violente, care aparent n-au nici o cauza. Desi tanara, e asaltata de frica de moarte si se teme de calatorii cu avionul, cu trenul sau cu masina, ca sa nu i se intample vreun accident; in sfarsit, i se pare mereu ca e bolnava de ceva. Toate acestea nu sunt, in definitiv, decat simptomele razbunarii Supraeului, care o sanctioneaza pe tanara noastra pentru ca nu l-a ascultat. Ea insa nu-si da seama si nu poate face legatura intre migrenele de care sufera si iubirea trucata pe care i-o ofera sotului ei. Constiinta sa morala o pedepseste, dar ea nu stie de ce sufera.
Sa luam acum cazul unei fete care se indragosteste de cumnatul ei. Contrar celor observate in cazul anterior, fata se supune ordinelor dictate de constiinta morala (Supraeul) si isi reprima pulsiunile; dar, nefiind in stare sa mentina echilibrul intre fortele opuse ale Se-ului si Supraeului si sa faca fata cu indrazneala realitatii sentimentelor sale, ea prefera sa le uite; dar uitarea e imposibila, pentru ca dorinta nesatisfacuta naste diverse manifestari de tip nevrotic. Ea nu mai este interesata de profesia ei, devine apatica si, de asemenea, are frecvent migrene. In cele din urma, doctorul o sfatuieste sa-si ia o vacanta, insa nu e vorba de o oboseala nervoasa, deoarece nevroza respectiva a aparut ca consecinta a reprimarii sentimentelor pe care le are fata de cumnatul ei.