In vizor

Vă dă Boc „roată” de Crăciun şi luminiţe, să nu se vadă cum pierde 203 hectare după afacerea păguboasă cu Paszkany și ”Cartierul Tineretului”. Sau cum OSĂ facă un Microparc de Diamant în valoare de vreo 30 de milioane de euro

Festiv, se anunţă: „din 18 noiembrie și până în 31 decembrie 2022, Piața Unirii din Cluj-Napoca va fi gazda relaxării, a luminițelor, veseliei, zâmbetelor, cadourilor, cântecelor, colindelor și a poveștilor la gura sobei. Zilnic, de luni până vineri, între orele 11:00-22:00. În weekend: de la ora 11:00 până la 22:30”. Se acoperă cu sclipici mizeriile non-administraţiei Boc: de la traficul sufocant, rezultat direct al Urbanismului său de Cumetrie, lucrări niciodată finalizate la timp, mizeria de la Pata Rât, sinecurile de partid în bani publici, minciunile despre ce anume OSĂ se facă, dar nu se mai face, risipa banului public pentru cumetrii investiţionale, parcurile din beton şi dale şamd.

În timp ce „bocalăii” se vor da în „Roata de Crăciun”, care anul acesta va fi mai mare şi mai tare, dar probabil va consuma mai puţin curent (să nu se facă risipă, după cum se agita meschin edilul nostru), clujenii se pregătesc să mai bifeze o pierdere patrimonială: terenul de 203 hectare, pus la mezat în afacerea păguboasă cu Paszkany în aşa-zisul ”Cartier al Tineretului”.

  • În martie 2021, Curtea de Conturi descoperea, în urma unei acțiuni de control desfășurată la Cartierul Tineretului SRL, abateri financiare în valoare de 8,8 milioane de lei. Cartierul Tineretului a fost (mai este, dar e cu portăreii la poartă) o societate a cărui acționar majoritar este Primăria Cluj-Napoca. Societatea a fost înființată în 2006, prin asocierea dintre Primăria Cluj-Napoca și Polus Real Estate, scopul fiind construirea unui cartier de locuințe. Adică poveştile cu peşti din primul mandat al lui Emil OSĂ Boc.

„Au fost acordate, în perioada 2007-2009, avansuri pentru achiziția de imobilizări corporale, reprezentând lucrări de proiectare, fără respectarea prevederilor legale, cu consecința imposibilității recuperării ulterioare, înregistrarea pe pierderi și implicit reducerea capitalurilor proprii ale societății, de 2.367.546 lei. Au fost angajate și efectuate cheltuieli cu încălcarea prevederilor cuprinse în Contractul și Statutul societății, precum și în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, fiind cauzat un prejudiciu societății în sumă de 6.525.000 lei”, arăta Curtea de Conturi.

PE SCURT, pentru „bocalăii” care au deschis ochii mai târziu, reamintim faptul că demersurile pentru Cartierul Tineretului au început în 2005, dar, în dulcele stil OSĂ al lui Emil Boc, nu s-a făcut nimic pe parcursul a 13 ani. Societatea Cartierul Tineretului SRL a fost înființată în 2006, când administrația locală a participat cu 203 ha teren, estimate atunci la valoarea de 28.705.860 lei, iar firma Polus Real Estate cu 27.580.140 lei, bani cu care ar fi trebuit să se demareze construirea cartierului. Polus Real Estate era controlată la acea dată de Arpad Paszkany. Cartierul Tineretului a fost conceput ca un proiect imobiliar ce urma să fie dezvoltat pe dealul Sfântul Gheorghe între Bulevradul Muncii și Fânațele Someșeni din Cluj-Napoca. Potrivit proiectului, acolo urmau să fie contruite 6000 de unități locative, dintre care 384 eray locuințe sociale. De asemenea, cartierul urma să aibă creșă, grădiniță, școală generală, liceu, spital, etc.

  • Ultimii ani au fost marcați de procese, conflicte juridice și decizii ale instanțelor. Despre construirea locuințelor, numai de bine. Au rămas o idee măreață pe o hârtie. Mai mult, Primăria a fost la un pas să piardă terenul de 203 hectare pe care urma să se construiască Cartierul Tineretului.
  • În 2006, Primăria Cluj-Napoca și Polus Real Estate au bătut palma printr-un parteneriat public-privat în vederea construirii cartierului respectiv și a 384 de locuințe sociale. În asociere, Primăria Cluj-Napoca deținea 51% din societate, iar Polus Real Estate, 49%, reprezentată de valoarea construcțiilor și a infrastructurii. Contractul a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani.
  • În 30 mai 2008, s-a pus și piatra de temelie a proiectului de către Emil Boc și a omul de afaceri Paszkany Arpad. Cu tamtam şi presa de faţă.
  • Problemele au apărut încă din momentul semnării contractului când s-au iscat scandaluri între acționarii Polus Real Estate. Arpad Paszkany, acţionar minoritar în afacerea imobiliară, a încercat să-i elimine pe ceilalţi acţionari. În tot acest timp, proiectul a stagnat. Demian Șandor, cel mai bogat om din Ungaria cu o avere de 1 miliard de euro, deținea 87% din acțiunile societății Polus Real Estate, iar Arpad Paszkany 13%, lucru aflat ulterior și care arăta că ”Arpi” era numai un pion.
  • Ca urmare a crizei economice, ziceau ei atunci (Primăria şi Polus Real Estate) – dar, pare-se minţeau cu neruşinare, ca de obicei), în 2010, s-a decis reconversia proiectului în parc fotovoltaic.
  • De fapt, în 2010 Paszkany a vrut să transforme proiectul într-un parc fotovoltaic. Şi focile din Consiliul local, zic ei „de teama că vor pierde terenul”, au aprobat acest proiect, fără să pună întrebări, fără să ia în calcul consecinţele şamd. În fine, nici parcul fotovoltaic nu s-a mai făcut.
  • Între timp au apărut scandaluri în justiție între Demian Sandor și Arpad Paszkany. Arpad Paszkany și șefii Primăriei din 2009 erau acuzați că nu s-au consultat deloc cu firma Polus Real Estate sau cu omul de afaceri Demian Sandor. ”Nu am fost consultați în privința reconversiei proiectului de investiții din blocuri în parc fotovoltaic. Am depus plângere penală la DIICOT împotriva lui Arpad Paszkany, împotriva administratorului Polus Real Estate, persoană controlată de Paszkany, împotriva fostului viceprimar al Clujului, Laszlo Attila, cu care ne-am întâlnit de mai multe ori, dar care nu a transmis poziția noastră, dar și împotriva lui Sorin Apostu, primarul de atunci al Clujului (Boc l-a lăsat primar în locul lui după ce a plecat la București)”, declara, în 2012, Csiszer Lajos, directorul Polus Real Estate, însărcinat de Demian Sandor la negocieri. ”Vom intra cu o reconversie a ceea ce înseamnă cartierul Tineretului. Este vorba si de o reconversie financiara a obligaţiilor asumate prin faptul ca vor trebui sa ne furnizeze timp de 49 de ani cel putin 30% din energia pe care o produc, energie care va fi direcționată către consumul iluminatului public al municipalității. Acest lucru va scuti Primăria municipiului Cluj-Napoca în 49 de ani la un preț minim, undeva calculat astazi, la 17 milioane de euro. Faptul ca vom folosi doar energie verde în iluminatul public ne va așeza definitiv pe harta oraselor verzi din Europa”, a declarat primarul Sorin Apostu, în 8 mai 2011.
  • Între timp Apostu a gustat niţică puşcărie pentru acte de corupţie.
  • Acţionarul majoritar al Real Estate Polus a atacat Hotărârea de Consiliu Local care prevedea transformarea proiectului, iar în 2014 Curtea de Apel Târgu Mureș a decis blocarea definitivă a reconversiei Cartierului Tineretului în parc fotovoltaic.
  • În 2016, s-a discutat despre relansarea Cartierului Tineretului, dar nu s-a mai făcut nimic. Proiectul este mort.

Suntem în anul 2022, la peste un an distanţă de la Raportul Curţii de Conturi. Între timp, a fost linişte: „bocalăii” din întreaga ţară s-au distrat de minune preţ de două „antol”-uri, au urlat pe sub geamuriule clujenilor, fără discriminare că erau în pat să meargă la serviciu, sau în pat că erau spitalizaţi la 50 – 100 de metri de epicentrul jegoşeniei, s-au dat cu „Roata de Crăciun” mai mică şi mai meschină de anul trecut, au mâncat kurtos kolacs la Zilele Maghiarilor, au admirat parada ologilor de Zilele Clujului, s-au simţit „fain la Cliuuj”. Despre banii care urmează să se piardă, Boc şi compania de sunet n-au vocalizat nimic – au vocalizat despre terenul din Zorilor aflat în litigiu cu Sile Puşcaş, să nu se mai audă vreu zgomot despre cele 203 de hectare care acum sunt SUNT SCOASE LA VÂNZARE.

Căci, surprize, neplăcute surprize: terenul de 203 hectare cedat de primarul Emil Boc în 2008 lui Arpad Paskany pentru a ridica Cartierul Tineretului este scos la vânzare de firma care se ocupă de insolvența firmei care trebuia să facă proiectul.  Nici nu se cere prea mult, doar 90 milioane de euro. Adăugaţi suma aceasta la cea de pe terenul lui Sile Pşcaş şi întrebaţi-vă ce s-ar fi putut construi de banii aceştia. Deşi, suntem convinşi că şi Boc şi cumetrii plâng după această sumă numai bună de irosit în studii de fezabilitate pentru dormit şi adunat praf în sertar…

Emil Boc se apără și spune că deja a câștigat unele procese, în prima instanță, și că Primăria este cea care trebuie să încaseze 63 de milioane de euro, de la SC Cartierul Tineretului SRL. Veşnica poveste: Boc câştigă în instanţe, clujenii pierd bani de la buget!

”În acea asociere, noi avem sentințe în primă instanță, supuse căilor de atac, prin care instanțele recunosc o valoare de 63 de milioane de euro în favoarea Primăriei din acest litigiu. Noi ne acoperim valoarea terenului și terenul rămâne la municipalitate. Așteptăm finalizarea acestor litigii, care ar pune Primăria într-un raport corect cu interesul public. Am făcut o acțiune în instanță pentru suspendarea procedurii de licitație până când sentințele vor fi definitive”, a spus Emil Boc, la Realitatea FM

Polus Real Estate acționarul majoritar al SC Cartierul Tineretului SRL contesta public parteneriatul public-privat încheiat în 2008 cu Consiliul Local Cluj-Napoca. Ceea ce ar fi trebuit să se transforme într-o investiție de peste 510 de milioane de Euro, prin proiectul imobiliar Cartierul Tineretului, este acum doar subiectul unui lung șir de procese și plângeri penale. Cei de la Polus Real Estate susţin în justiţie că au investit peste 30 de milioane de Euro și de aici dorinţa de a recupera banii.

Cum ziceam, Boc tot câştigă procese, dar insolvența SC Cartierul Tineretului SRL de acum prevede recuperarea acestei investiții și penalitățile aferente. De aceea este scos terenul la vânzare cu frumuşica sumă de 80 de milioane de euro. Banii „reperaţi” de Curtea de Conturi, vor fi fost contestaţi. Şi cum legea nu prevede pedepse pentru tot ceea ce bate din pix Curtea de Conturi, acolo rămâne cum s-a stabilit – s-au plătit nişte cumetrii. Oricum procurorii dorm în bocanci.

Dar dincoace, la cele 90 de milioane de euro, nu ştim ce să mai zicem. Executorul execută.

Şi mai avem în cartierul Zorilor un ”cartof fierbinte”…

Aşa că, în loc să vă bucuraţi de steguleţe şi beculeţe, stimaţi cluj-napocani ar fi bine să vă treziţi!