Datorită bogăției formelor de relief, județul Cluj ar putea fi un adevărat paradis turistic. Zonele care s-ar preta pentru ciclism montan, pentru drumeții sau pentru alergare sunt aflate în apropierea orașelor și ar fi astfel ușor accesibile, însă, pentru că nu sunt marcate și amenajate corespunzător, ele rămân necunoscute pentru turiști și chiar și pentru clujeni.
Levente Kertesz, președintele C.S. Clujul Pedalează, intenționează ca, împreună cu clubul pe care îl conduce și cu unele ONG-uri de profil, să marcheze traseele din județ pentru a pune în valoare resursele naturale pe care le avem. Marcarea traseelor montane ar putea însemna și o protejare a pădurii de defrișări, creșterea numărului de oameni care ar frecventa aceste trasee putând duce la descurajarea hoților care nu ar mai tăia cu același elan, în văzul lumii.
Levente Kertesz este decis ca, după Maratonul Făgetului, pe care clubul său îl organizează, să facă demersurile necesare la Consiliul Județean pentru transformarea județului Cluj într-unul ofertant și primitor pentru amatorii de sport sau de plimbare în natură. Președintele C.S. Clujul Pedalează a explicat pentru Ziar de Cluj intențiile sale, motivele pentru care traseele montane din Cluj ar trebui marcate și care ar fi cele mai importante zone care ar putea fi aduse în circuitul de agrement, sportiv și turistic:
„Făgetul și zona Clujului, Baciu, până în Leghia, pe partea nordică, pe care toată lumea o lasă moartă, Pădurea Hoia, până spre Leghia, zona Aghireș – sunt zone unde am putea marca niște trasee turistice.
Ceea ce lumea nu știe, un traseu turistic, notat cu litera M, vine din Cehia, prin toată Ungaria, și merge până undeva în Secuime, trece prin județul Cluj, trece chiar pe lângă Cluj Arena; dacă ne uităm prin marcaje, au fost foarte deștepți cei care au ales traseul, să se și vadă un pic Clujul; vine prin Hoia, vine de undeva dinspre Aghireș și merge până în Secuime, un traseu foarte frumos, de pelerinaj. Anul trecut au fost din Ungaria și au mers până în Secuime cu cai, pe jos, cu biciclete, au parcurs tot traseul acesta.
Ar fi un lucru frumos să facem niște trasee marcate în zona Pădurii Hoia, eu m-aș duce chiar până în Leghia, de acolo, spre Munții Apuseni. În altă parte ar fi Făgetul – Tureni – Cheile Turzii – Valea Borzeștiului. O altă rută de marcat ar fi Cluj – Cetatea Fetei – Vlaha – Cetatea de la Lita. În Făget am putea să facem niște circuite foarte frumoase în care să pleci, de exemplu, din Mănăștur sau de la restaurantul Roata sau de oriunde din zona respectivă și să faci 5-10-15-20 de km circuit sau să se lege traseele unul de altul.
Pentru marcare am avea în primul rând nevoie de autorizațiile de la Consiliul Județean, de la Ocolul Silvic. Trebuie respectate toate normele legale și noi (Clujul Pedalează – n.r.), niște asociații non-guvernamentale, poate și din bani proprii, poate o parte dacă ar aloca și Consiliul Județean și împreună cu Salvamontul să începem să marcăm aceste trasee, că numai beneficii am aduce Clujului! O parte ar trebui marcați copacii. Eu, de exemplu, acum doi ani am vorbit cu firma Holver care, pe bază de sponsorizare, ne-a alocat 600 de stâlpi de lemn. Noi nu i-am ridicat pentru că nu aveam unde să îi depozităm, până la urmă nu am primit aprobări, nu am primit nimic, va trebui să vorbesc cu ei, dacă ni-i mai dau.
Am vorbit cu cei de la Salvamont și, la un moment dat, Salvamontul a zis că au ei unele aprobări și acum așteptăm să vedem, o să merg după Maraton, să vorbesc din nou la Consiliul Județean, să îi dăm drumul, că tot circuitul acesta s-ar putea face chiar până pe Valea Arieșului, eu m-am gândit și la o tură mult mai lungă, mult mai mare, de circuit Cluj – Cheile Tureniului – Cheile Turzii – Valea Borzeștiului – Valea Arieșului – Buru – Iara – Cetatea Litei și înapoi prin Săvădisla, Cetatea Fetei și Cluj.
Marcajele le-am face noi, Clujul Pedalează, plus alte ONG-uri, împreună cu care am ieși la lucru și cu voluntari care vor vrea să vină pentru că, cu siguranță, dacă am da un anunț, pe orice site de socializare, cel puțin 20-30 de oameni ar veni să ne ajute. Din ce am povestit cu asociațiile care ne-ar sprijini să facem împreună, ar fi prima dată zona Făgetului și zona Hoia, să ne apucăm de treabă, lumea din Cluj să poată să iasă în siguranță și să poată face plimbări, drumeții. Noi ne-am gândim să fie în unele locuri panouri informative și tipărite niște broșuri pe care lumea să le găsească, de exemplu, cum e Cluj Info, pe Eroilor. Dacă vine un străin, îi dai în mână o broșură și el vede: «Unde pot să mă duc? Am vizitat Clujul, în două zile, ce fac în rest? Stau și mă uit la ce?!» Și atunci îi scriem acolo: dacă te duci spre Valea Căprioarelor, te duci pe marcajul mov, te întorci înapoi, vezi următoarele obiective turistice… Sunt zone foarte frumoase, extraordinare, în zona Făgetului, în Hoia. Dacă nu le știi, te duci și bâjbâi, s-ar putea să rămâi într-o zonă unde habar nu ai unde ești! Am putea face tot la 5-10 km câte un panou informativ sau unde sunt puncte mai atractive, de exemplu, cum e Vârful Măgura, cum e Vârful Peana, unde, dacă mergi și prinzi zi senină, vezi Munții Țibleș, vezi chiar și Făgărașul.
Beneficiile ar fi, în primul rând, turistice, dar eu cred că ar fi și de apărare a fondului forestier pentru că, în momentul în care lumea ar tot umbla, atunci hoții de pădure nu ar mai avea așa îndrăzneală să meargă să fure. Dacă oamenii tot umblă, toată lumea i-ar vedea și nu ar mai îndrăzni! Și, în primul rând, ar însemna sănătate și ar schimba mentalitatea omului. Dacă eu, de exemplu, nu sunt un cunoscător, dar m-aș duce la o plimbare, intru până în Făget, la baza Unirea, văd un panou informativ, uite, este traseul de 3 km, 5, 8, 10. Oricine, dacă vrea să se plimbe, vede: am un circuit, punct roșu, mă duce până undeva și, în două ore, am venit înapoi! Și atunci, cu copilul lui, poate merge la o plimbare.
O să mergem la Consiliul Județean să povestim acolo, să vedem ce autorizații ar trebui să scoatem și să ne dea autorizațiile, să ne apucăm de treabă!”
Foto: manastur.info