Editorial

TOCĂTOARELE DE BANI

Se toacă la bani publici în țara asta mai ceva decât carnea. Dacă facem puțină liniște, se aude malaxorul de bani publici cum toacă la capacitate maximă.

Se toacă la oraș, se toacă la țară, se toacă pentru popor! Dar cel mai mai eficient se toacă în mediul rural, că naiba are timp să verifice șmenurile din toate comunele României.

Primarii fac ce vor în comunitățile lor, interesele politice sunt angajate la Primărie, banii trebuie să circule, firmele de casă trebuie să prospere, iar cetățenii fie nu pricep, fie nu le pasă de combinațiile de sub nasul lor. Cetățenii sunt buni doar la vot, nu și la pus întrebări despre banii lor!

Unele comune o duc atât de bine, încât efectiv n-au ce face cu banii. Așa că îi toacă pe proiecte faraonice, cum ar fi afișarea numelui comunei pe un deal, pe stil Hollywood.

Minunea poate fi văzută în Măldărești, județul Vâlcea, care va fi cunoscută drept comuna starurilor, după investiția asta.

Cât a costat? Un mizilic de 300.000 de euro! Bine, pe lângă litere, în banii ăștia a intrat și o construcție din lemn, care ar trebui să fie un refugiu turistic. Deja e vorba de bani investiți cu cap!

Ce, vi se pare mult? Flexați-vă, că s-a făcut cu fonduri europene! Primarul cu mânuța lui a făcut proiectul care i-a permis să toace 300.000 de coco pe un semn pe deal și o cocioabă din lemn.

Se puteau investi în altceva 300.000 de euro?

Să fim serioși! Ce alte investiții sunt mai importante într-o comună din România, pe lângă mândria de a avea un semn ca la Hollywood?

Haideți să vedem discuția dintre primarul întreprinzător și reporterul Digi24:

Ion Bociog, primarul comunei Măldăreşti: „Nu știu ce să vă spun acum. Eu am făcut proiectul, proiectul a fost pe fonduri europene, l-am achitat. Dar de ce mă anchetezi acuma pe mine, că am primit, că am făcut. Ce vrei?”

Reporter: „Voiam să vă întreb câți bani ați folosit..”

Primar: „Auzi, da’ nu mă întreba sâmbăta. Vii luni la birou și mă întrebi, dacă vrei. Am folosit toți banii. Dacă vrei să mă anchetezi, vino cu unu’ de la DNA.

Reporter: „Domnule primar…”

Primar: „Hai, pa. Ai înțeles? Atât.”

Ce tot atâtea întrebări? Uniunea Europeană a dat banii, domnul primar i-a cheltuit, ia să nu-l mai deranjeze sâmbăta, când el a făcut un bine comunității! Iar dacă există dubii, să vină DNA-ul, că el n-are nimic de ascuns!

Fascinant cu câtă lejeritate folosesc băieții ăștia numele DNA-ului, de parcă e ceva instituție cu care se șterg la fund. Dacă un primar de comună invocă DNA-ul așa, la mișto, vă dați seama cam cât de temută e instituția asta în România.

La fel s-au tocat sute de milioane de euro pe produse anti-covid pentru școlile din mediul rural, produse care au ajuns ACUM în unitățile de învăvățământ, după ce s-a cam terminat cu pandemia. Stau școlile de la țară cu săli de curs pline cu măști și dezinfectanți și n-au ce face cu ele, doar pentru că birocrația din minister a îngreunat procedurile. Dar banii au fost alocați, licitațiile au fost câștigate de cine trebuie, produsele trebuiau livrate, chiar și dacă după trei ani, să „mănâncă” ceva și gurile băieților deștepți ai pandemiei.

Dom’ne, au ajuns produsele?

Au ajuns!

Contează că nu mai e pandemie? Să se bucure săracii ăia de la țară că s-a sacrificat cineva să facă tone de bani pentru sănătatea lor!