Construirea unui zid între rampa de gunoi de la Pata Rât și centura ocolitoare a fost recomandată de o expertiză realizată anul trecut. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj începe abia acum să își concentreze atenția asupra acestei probleme. Dincolo de această propunere, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) nu este gata nici acum, la șapte ani de la începerea lucrărilor. În aprilie, Tișe declara că forul județean nu este deloc vinovat de întârzierea nepermis de mare.
Activiștii de mediu care montorizează permanent situația de la Pata Rât spun că soluția propusă de conducerea Consiliului Județean Cluj este bună, dar nu în condițiile actuale. Szakats Istvan, activist de mediu afirmă că înainte să înceapă construirea zidului ar trebui rezolvată problema pârâului Zăpodie, în care ajunge atât apa cu levigat cât și apa rezultată în urma epurării levigatului, cu ajutorul stației de epurare. Practic, Tișe vrea acum să construiască un zid cu piloni de beton pe un teren instabil.
Deocamdată nu se cunosc costurile pentru realizarea zidului, dar Tișe afirmă că va convoca o ședință extraordinară de Consiliu Județean pentru această chestiune.
“Trebuie să intrăm cu partea de închidere a rampei, cu acel zid de sprijin, unde în sfârșit s-au înțeles proiectanții și așteptăm să termine negocierile. Da, știți de alunecările de la rampa de acolo, iar soluția dată de expert este realizarea unui zid de sprijin între groapă și centură, ca măsură de siguranță. Acuma se verifică din punct de vedere tehnic, iar când va fi gata o să convoc o ședință extraordinară, probabil că va fi maxim până în 10 iulie”, a declarat Alin Tişe.
Pe lângă faptul că actualele condiții sunt total nefavorabile construirii zidului respectiv, conducerea județului deviază de fapt atenția de la adevărata problemă – Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), care nici acum nu este gata, la șapte ani de la demararea lucrărilor. La ședința de Consiliu Județean din aprilie, Alin Tișe spunea că forul județean nu este vinovat de întârzierea lucrărilor la acest proiect.
“Nici măcar CMID-ul nu este problema noastră pentru că nu noi am furat dealul de la CMID, de au alunecat dealurile, au furat anumite firme care au dus pământul în alte direcții. Cu ce sunt eu de vină că 4 ani au furat pământurile și le-au dus în altă parte? Au furat dealul alții și au spus că e situație neprevăzută și au mai mărit prețul cu 10 milioane euro și s-au dus cu ei. Haideți să fim corecți. Nu are nicio vină actuala conducere, nici vechea conducere. Vă rog să fiți deranjați și de aceste lucruri”, a spus Tișe.
Construirea zidului de la Pata Rât a fost recomandată încă de anul trecut de experții angajați de Consiliul Județean. Expertiza realizată de SC Expert SRL Timişoara a identificat două zone periculoase: una în apropiere de centura ocolitoare și una în zona bălților cu levigat.
„Terenul de sub depozit este plastic curgător sau plastic moale cu structura afectată pe 3-6 metri adâncime”, scrie expertiza de anul trecut.
În acel document se recomanda construirea zidului format din piloți din beton armat între centura ocolitoare și depozitul de deșeuri. Piloții ar urma să fie montați la o distanță de 1.5 – 2 metri unul de celălalt și vor avea o înălțime de 1.5 -2 metri la suprafață.
Tot acea expertiză recomanda și montarea stației de epurare pentru a opri scurgerea apei cu levigat în Zăpodie și implicit în Someș. Activiștii de mediu spun că deși a fost dată în funcțiune stația de epurare, este pompat doar levigatul de la suprafață. Lacul cu levigat are două scurgeri – una care ajunge în Zăpodie și una din care este pompată apa. Practic, se lucrează în zadar, din moment ce o parte din apă ajunge în pârâu.
În luna martie, Consiliul Judeţean a fost amendat cu 100.000 lei și s-a ales şi cu o plângere penală din partea Gărzii de Mediu din cauză că nu a fost oprită poluarea cu levigat de la Pata Rât.