Câteva afirmaţii de la care trebuie pornită această discuţie (ca la matematică: SE DĂ):
- Multe persoane simptomatice nu au febră și un procent mare de transmitere a COVID-19 apare prin cazuri asimptomatice sau pre-simptomatice;
- Febra poate fi ușor tratată cu medicamente;
- Măsura termoscanării poate da o impresie falsă de siguranță, cu efect negativ asupra respectării altor măsuri.
Temperatura corpului se înscrie în categoria datelor personale, care sunt protejate de GDPR, însă acest lucru nu înseamnă că este interzisă prelevarea temperaturii fără consimțământul persoanei, așa cum au apărut unele interpretări în spațiul online.
„Vorbim de date biometrice, deci intră pe GDPR, doar că acum avem această situație cu pandemia de coronavirus. Pentru astfel de situații, se poate face excepție și se pot prelucra astfel de date”, explică avocata Elenina Nicuț, pentru romania.europalibera.org
GDPR nu înseamnă doar interdicții de a accesa date personale, ci mai ales un set de reguli pentru protejarea datelor personale. De altfel, există și excepții de la regulă, iar interesul sănătății publice este una dintre ele, mai ales în cazul epidemiilor. Articolul 46 din GDPR spune că în cazul unui interes vital, nu este nevoie de consimțământul persoanei pentru a-i fi prelucrate date personale, atunci când prelucrarea se face „în scopuri umanitare, inclusiv în vederea monitorizării unei epidemii și a răspândirii acesteia sau în situații de urgențe umanitare, în special în situații de dezastre naturale sau provocate de om”.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat că nu se încalcă niciun drept al omului dacă paznicul ia temperatura clienților, „fiind doar un mijloc de siguranță, nu un act medical”.
Adevărat, un articol extins al avocatei Ruxandra Sava explică de ce termoscanarea și GDPR-ul se pot împăca și de ce luarea temperaturii așa cum se face în starea de alertă nu este un „act medical”. Problema este însă că regulile introduse în starea de alertă, legate de termoscanare, nu oferă nicio garanție pentru protecția acestor date.
Prin urmare nu se încalcă GDPR, în schimb se îngrădesc nişte drepturi şi libertăţi civile, deschizându-se uşa către abuz – ŞI ESTE EXTREM DE TRIST CĂ UN JUDECĂTOR NU VEDE ACEST LUCRU!
Accesul la locul de muncă, în magazine sau în instituții de stat sau private a ajuns să depindă legal (prin hotărârea de Guvern 24/2020, prin ordinul comun de miniștri Muncă-Sănătate, iar de miercuri și prin ordinul comun de miniștri Interne-Sănătate) de trecerea unui test discutabil: temperatura exterioară a corpului de maximum 37,3 grade, înregistrată la intrarea în incintă, cu un aparat de scanat temperatura fără contact (așa-numitul termoscaner).
Problema legală mai importantă este că autoritățile au impus o interdicție, pe baza unui parametru imprecis. Acest parametru depinde nu doar de buna folosire a aparatului de termoscanare de către persoane care fac prima oară așa ceva, ci și de multe alte posibile variabile care țin fie de aparatul în sine (cât de aproape este ținut de pacient, câtă putere mai au bateriile), fie de persoana scanată,
„Problema nu este de GDPR, ci de eficacitatea acestui triaj epidemiologic bazat pe temperatură. În momentul în care, în baza unui astfel de test, riști o interdicție, acel test trebuie să fie foarte precis. În baza acestui test, ți se limitează accesul în instituții, accesul la justiție, exercitarea profesiei – dacă te duci mâine la muncă și ai 37,4 nu intri. E un test eliminatoriu? Atunci nu mă lăsa în ploaie. E nevoie de precizări”, explică avocata Elenina Nicuț.
Jurista dă exemplul unei alte interdicții, bazate tot pe temperatură: elevii nu au acces la examene, în instituțiile de învățământ, dacă nu trec mai întâi examenul termometrului cu baremul 37,3 grade. Ce se întâmplă în astfel de cazuri? Noile reguli nu oferă alternative și soluții – un elev poate rata trecerea clasei sau absolvirea, un angajat poate suferi sancțiuni sau rata obligații profesionale, din simplul motiv că nu a trecut testul termometrului, la ușa de acces.
CITEŞTE ŞI: Nu meritaţi morţii din Decembrie 1989! Ei sunt vii, voi sunteţi morţi!
În plus, în cazul accesului la locul de muncă, ordinul comun al miniștrilor Muncii (Violeta Alexandru) și Sănătății (Nelu Tătaru), vorbește despre obligația angajaților de a accepta să le fie luată temperatura la locul de muncă. La articolul 2, se spune că „toți angajații din sectorul public și privat au obligația” de a „acceptă verificarea temperaturii corporale la intrarea în sediu, la începutul programului și ori de câte ori revin în sediu”.
„Consimțământul angajatului cu privire la luarea temperaturii introdus de către Ordinul nr. 3677/2020 intră în conflict cu standardele consimțământului în temeiul RGPD și nu conține garanții pentru viața privată”, arată avocata Ruxandra Sava.
Marea problemă este deci, arată juriștii, nu că prelevarea temperaturii ar fi interzisă de normele europene fără acceptul persoanei, ci modul și garanțiile oferite în lege de către autorități pentru ce se întâmplă cu aceste date personale. Nu există nicio reglementare în acest sens, legată de temperatură, în noua stare de alertă.
În cazul angajaților și al vizitatorilor, firmele ar trebui să introducă reguli de protecție a datelor personale atunci când înregistrează temperatura, arată un articol publicat pe portalul DPO-Net, al specialiștilor în protecția datelor personale: neasocierea temperaturii cu numele, ci folosirea unei bife în cazul în care temperatura este sub valoarea admisă, lista angajaților verificați să fie păstrată maximum 30 de zile, în condiții de protecție.
În cazul vizitatorilor sau clienților care nu sunt admiși în incintă, pentru că au o temperatură peste 37,3 grade, nu ar trebui să se păstreze o evidență nominală, mai arată specialiștii în protecția datelor personale.
Cât de eficientă este termoscanarea în lupta cu COVID-19? Către ZERO!
Mai multe studii arată că scanarea temperaturii persoanelor nu și-a dovedit eficiența în detectarea celor infectați cu noul coronavirus.
Un model matematic dezvoltat de Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra (LSHTM) arată că termoscanarea la aeroport ar putea detecta mai puțin de un pasager din cinci, infectați cu coronavirus. Modelul se bazează pe ideea că simptomele COVID-19 apar în aproximativ 5 zile de la infecția cu noul coronavirus.
Un alt element care face termoscanarea ineficientă în lupta cu noul coronavirus este că nu toți cei infectați fac febră. Un studiu făcut în New York, pe 5.700 de pacienți bolnavi de Covid-19, a arătat că doar 30% dintre ei au avut febră. Astfel, răspândirea bolii nu poate fi stopată prin simpla luare a temperaturii.
Nu în ultimul rând, testarea poate fi și ușor păcălită, dacă cineva chiar ar avea acest scop, prin administrarea de medicamente antitermice.
CITEŞTE ŞI: Zorii dictaturii sanitare
În timpul epidemiei de Ebola, termoscanerele au fost folosite la scară largă în Africa, însă nu și-au dovedit eficiența. Niciun pasager din 300.000 scanați în Guineea, Liberia sau Sierra Leone, unde erau focare de infecție, nu a fost detectat cu boala, iar patru pasageri au fost confirmați ulterior cu Ebola, dar au trecut nedetectați pentru că nu aveau încă simptomele bolii, arată un articol din revista Science.
CITEŞTE ŞI: Delictul de temperatură
„Specialiștii în sănătate publică consideră că verificarea temperaturii la aeroporturi sau la locul de muncă ne poate face să simțim că se iau măsuri adecvate, în realitate nerealizându-se prea mult”, arată un articol publicat de NPR.