Clujul are statui splendide pitite in locuri putin vizibile, multe acoperite de mucegai, dar are si orori arhitecturale imbinate stangaci plasate falnic in centrul orasului si mai are o puzderie de busturi ale unor oameni mai mult sau mai putin cunoscuti care iti ies in cale la fiecare colt. Nu are decat extrem de putine monumente de for public create de artisti contemporani, nu are statui prietenoase cum au alte capitale europene si, mai grav, nu pare sa existe o viziune unitara care sa gestioneze aceasta zona. Statuile Clujului spun o poveste care la ora actuala nu este nici frumoasa, nici actuala, au atras atentia cateva personalitati ale orasului, iar lipsa de estetica urbana s-a manifestat la toti edilii municipiului din ultimele decenii.
Lista tuturor statuilor din Cluj se afla pe site-ul Primariei Municipiului Cluj-Napoca. Mai exact, „statui, monumente, busturi si placi comemorative”, prima categorie fiind predominanta. Cruci, eroi, scriitori, personaje istorice si personaje mai putin cunoscute ale caror busturi au invadat toate colturile Clujului mai ales in anii ’90. Dintre cele contemporane, se remarca doar „Stalpi Impuscati”, creatia sculptorului Liviu Mocan, amplasata in Piata Unirii.
Statuile vechi atesta vremea in care Clujul se compara cu marile orase ale Europei
Arhitectul Dan Clinci a explicat ca municipiul nostru are ca principiu cateva grupe de monumente de for public.
„Sunt forurile publice pe care le-am putea numi medieval spre clasicism si aici as inculde, de exemplu, obeliscul Carolina din piata veche, dar as remarca si obeliscul Ciumei sau a Sfintei Maria, care se afla momentan in fata Bisericii „Sfantul Petru”, dar care era pozitionat in fata Bisericii Piaristilor, unde e acum parcarea, un foarte frumos monument baroc”, a explicat el.
Arhitectul a atras atentia ca la Cluj exista cateva monumente foarte valoroase care nu sunt foarte bine cunoscute si nici foarte vizibile.
„O parte din ele sunt cele de pe frontonul Muzeului de Arta, adica a Palatului Banffy . Exista o serie de statui foarte interesante, de Renastere catre baroc, care sunt facute de un mare sculptor care a activat in Cluj. As mai remarca statuia parintelui Colegiului Iezuit, principele Bathory Istvan, in curtea scolii de vizavi de Biserica Piaristilor. El e initiatorul invatamantului universitar clujean”, a explicat Clinci.
Daca lucrarile enumerate mai sus sunt din perioada medievala, statui precum cea a lui Matia Corvinul apartin epocii moderne, la fel si statuia lui Sfantul Gheorghe omorand balaurul, amplasata in fata Bisericii Reformate de pe Kogalniceanu.
„Ce este important legat de statuile vechi este faptul ca, de pilda, obeliscul Sfintei Marii ar fi foarte frumos sa isi gaseasca locul in centrul orasului. As recomanda restaurarea statuilor de pe Banffy. Ar fi interesant, poate, de rediscutat re-amplasarea bustului imparatesei Elisabeta, situat pe versantul Cetatuii, gasit intamplator in pivnita muzeului si care ar fi foarte frumos sa il repozitionam. Ar fi bine sa reconsideram valoarea adevarata a statuilor vechi, pentru ca ele, inainte de a reprezenta sau nu o etnie sau alta, ele reprezinta prezenta culturala a Transilvaniei in Europa Medievala. Ele demonstreaza, adica, faptul ca orasul Cluj avea o inaltime culturala, o inaltime de rafinament echivalenta cu a altor orase din Vestul Europei. In Evul Mediu, Clujul era oricand comparabil cu orase de nivelul Dresdei, de pilda. Aveau si populatia si cultura la acelasi nivel. E un lucru care se reflecta in monumentele statuare ale orasului”, a apreciat arhitectul.
Prea multe statui care „atesta prezenta trista a patriotismului de tip nationalist al perioadei anilor ’90”
In ceea ce priveste statuile contemporane, Dan Clinci spune ca „o foarte mare parte din ele marcheaza in oras prezenta trista a patriotismului de tip nationalist al perioadei anilor ’90”.
„Foarte multe dintre ele practic arata turistilor faptul ca Clujul a fost dominat in aceasta perioada de un patriotism de tip nationalist care punea valoare mai mare pe marcarea diferendelor interetnice decat pe valoarea absoluta a operei de arta. Avem aici primul exemplu si cel mai nefericit faptul ca un simbol de inaltimea morala si culturala atat de mare pe care o are Avram Iancu pentru romanii transilvaneni este la ora actuala reprezentat de un monument care, din punct de vedere al calitatii, al valorii sale artistice, este nereusit. Propunerea care se discuta de mult in cercurile clujene este ca ar trebui reinterpretat actualul monument, sa fie inlocuit de o statuie a lui Avram Iancu facut de un nume consacrat, eu as zice chiar al sculpturii mondiale. Cred ca Clujul ar trebui sa faca acest upgrade al unei statui importante”, a recomandat el.
Arhitectul a adus apoi in discutie statuia Eroilor Necunoscuti din spatele Catedralei Ortodoxe, care „nu e prea grozava”.
„Statuia Memorandistilor din centru, fara sa fie neaparat rea, e intr-o stare proasta, pentu ca a fost facuta cu mijloace tehnice nu foarte reusite, asa ca placile de acolo continua sa sara. Avem un bust al lui Cuza amplasat in fata Prefecturii care e iesit din scara locului si e mult mai mic decat soclul pe care sta, din nou realizat in pripa. Cred ca ar trebui sa reconsideram modul in care un loc din Cluj primeste un monument are cu adevarat nevoie de asta si trebuie sa vedem daca intr-adevar respectivul erou are intr-adevar legatura cu istoria Clujului.
Clujenii, de-a lungul intregii epoci medii au stiut cui sa multumeasca, sa fie recunoscatori celor care au adus ceva orasului, si, de aceea Matia Corvinul isi regaseste statuia in centru. Sa nu uitam ca el s-a nascut la Cluj si a ajutat foarte mult orasul. Statuia Sfintei Marii ii multumeste Sfintei Marii pentru ca clujenii au scapat de ciuma. Monumentul lui Sissi este in Cluj pentru ca Elisabeta a ajutat foarte mult orasul si, sa nu uitam, obeliscul i se datoreaza vizitei imparatului care a vizitat orasul si l-a ajutat. Clujenii au stiut mereu prin monumentele lor sa multumeasca cuiva. Nu au pus niciodata un monument doar pentru ca li s-a parut interesant”, a apreciat acesta.
Pe de alta parte, arhitectul atrage atentia ca abundenta excesiva a statuilor nu e o caracteristica a anului 2015.
„As vedea insa in anumite pozitii, sa spunem in Parcul Central, mai ponderat, lucrari de arta cu adevarat contemporane care ar putea fi selectate printr-un concurs de idei la care sa se inscrie tineri artisti. Cred ca acest mod de interpretare ar trebui sa fie viitorul in cazul monumentelor de for public”, a conchis arhitecul Dan Clinci.
Sculptorul Liviu Mocan: fiecare artist trebuie sa fie contemporan cu generatia lui
Sculptorul Liviu Mocan, autorul singurei opere contemporane cu adevarat impresionante, monumentul „Stalpi impuscati” din Piata Unirii are expozitii si lucrari de for public in toate colturile lumii. Una se afla in fata unui spital din Noua Zeelanda.
„Eu, ca si sculptor, nu critic lucruarile nici unui alt sculptor in sensul in care sa le consider inferioare in vreun fel. Ce consider insa este ca fiecare artist trebuie sa fie contemporan cu generatia lui si sa exprime prin imagini vizuale adevaruri sau mesaje care sa fie purtate de un mesaj contemporan lui. Cu privire la formele pe care eu le-am creat acolo, la „Stalpii impuscati”, ele cauta sa fie contemporane in sensul unei simplificari a formei, a unei modernizari a ei. Preocuparile mele de atunci incoace, din 2003, ele merg mai departe pe linia contemporaneitatii si anume caut sa folosesc tehnologie contemporana. Lucrez de acum cu laser in metal si obtin lucruri extrem de spectaculoase si extrem de moderne.
In concluzie, consider ca fiecare generatie isi are problemele si limbajul specific, prin urmare si in arta plastica ar trebui sa fie la fel: sculptorii sa incercam sa fim contemporani cu generatia noastra, pentru ca, altfel, cream lucruri care nu sunt contemporane cu doua-trei generatii in urma, daca nu si mai mult, deci facem o arta testata, batatorita, dar care a fost specifica unor alte vremuri”, a apreciat artistul.
Liviu Mocan a amplasat in Parcul Central la Zilele Clujului trei lucrari de metal taiate cu laser care pot fi vazute inca o perioada, nu este clar pana cand.
Vasile Dancu: suntem un oras care stagneaza intr-o viziune despre trecut
Sociologul Vasile Dancu este de parere ca exista o viata secreta a statuilor.
„Statuile vorbesc despre subconstientul unui oras, despre trecerea lui prin diverse epoci. Vorbesc, pana la urma, despre povestile pe care un oras le spune despre sine insusi. Ceea ce se vede la Cluj este un amestec, ca si viata noastra. Arata ca suntem o comunitate nestructurata, nesolidara, destul de fragmentata, ca e fiecare cu statuile lui, intr-o batalie pentru reprezentativitate, pentru a rescrie memoria orasului cu ajutorul statuilor. Ungurii luptau sa introduca cat mai multe urme ale civilizatiei lor. Noi, romanii, am incercat sa umplem spatiul public cu statui in sistemul eroic din manualele de istorica. De aceea spuneam ca vorbesc de subconstientul colectiv al orasului. Se vede foarte bine ca nu exista o o strategie comuna legata de viitorul orasului”, a apreciat acesta.
Profesorul este convins ca, in acest context, nu exista un sens colectiv pe care sa il impartaseasca cetatenii Clujului.
„Ce vrem sa fim noi? Cum vrem sa fim priviti de turistii care vin in oras? Ce vrem sa le spunem copiilor nostri despre orasul nostru? In mod normal, se vede foarte bine ca mereu s-a improvizat, ca o parte din statui sau din monumentele orasului au fost facute sau cultivate, aduse in spatiul public doar intr-un fel de polemica politica. Intr-un fel de batalie politica de genul „cine au fost primii in Ardeal”, ca in bancul cu romani si unguri. Nu este normal ca unii sau altii din grupurile etnice din comunitate sa incerce sa stearga urmele celuilalt. Pe de alta parte, nu este normala nici aglomerarea de semne in spatiul public ale unui anumit tip de etnicitate. Pe de alta parte, cred ca ar fi normal ca orasul, societatea civila impreuna cu administratia, urbanismul sa construiasca o strategie legata de simbolurile orasului, viitoarele simboluri ale acestuia in care sa ne recunoastem cu totii. Nu este normal ca Matei Corvin sa fie numai simbolul maghiarilor. Bun, asta tine de istorie. Mihai Viteazul nu e numai simbolul nostru. Peste acest teren al istoriei sau fragmentari ar trebui ca noi sa suprapunem o viziune despre oras”, a mai spus sociologul.
Vasile Dancu a recomandat sa nu se ignore, de exemplu, faptul ca in acest moment Clujul este considerat un oras al IT-stilor.
„Suntem un fel de Silicon Valley al Romaniei. Toata lumea spune asta. Nu exista nici o piata la Cluj in care, acum ca societate noua, orientata spre secolul 21, sa avem, de exemplu, o opera de arta care sa simbolizeze aceasta noua realitate. Arta moderna, o tastatura uriasa, sa spunem. Mai suntem un oras al festivalurilor, mai nou, de la festivaluri de film pana la Untold sau alte lucruri care au mare succes, suntem un oras al festivalurilor. Nu avem semne ale acestui lucru. Am devenit o cetate a filmului din Romania , dar nu avem undeva intr-o piata o reprezentare a acestei noi tendinte pe care o dorim in ceea ce priveste brandul orasului.
Deci, pur si simplu observam ca suntem un oras care stagneaza intr-o viziune despre trecut. Ungurii vor sa adauge noi placute, romanii sa faca noi statui cu Avram Iancu sau alte simboluri ale romanilor, insa nu avem o gandire despre viitor. Asta este foarte grav, denota o lipsa de viziune si pentru asta suntem de vina toti locuitorii orasului: societatea civila, administratie, artisti si asa mai departe. Chiar daca, desigur, administratie poarta principala responsabilitate pentru asta”, a mai spus profesorul.
Ca urmare, ar trebui sa ne uitam la viitor si sa inventam semnele viitorului.
„Daca ne uitam in orasele Europei, de la Viena la Paris, pe langa statuile care sunt borne pentru istoria orasului respectiv, pentru istoria nationala a Frantei, Austriei sau Germaniei, o sa vedem piete cu opere de arta noi, care arata cum ar vrea sa fie orasul, arata un proiect, arata o strategie de viitor. Oamenii nu se pot identifica cu un scop daca noi nu le spunem asta prin toate limbajele. Sigur ca daca vrem sa fim un oras al IT-istilor, atunci, dincolo de sutele de firme care lucreaza pentru straini in intreprinderi de apartament, orasul ar trebui sa faca pentru asta mai mult. sa se nasca si alte tipuri de servicii, sa devina cu adevarat un oras al IT-ului. Sa avem un Smart City in afara orasului, sa avem o facultate de Informatica sau sectia de la UBB si UTCN sa lucreze impreuna, sa avem o cladire imensa pentru IT-isti, care sa si simbolizeze Clujul.
Aceste lucruri ne lipsesc. Statuile vorbesc numai despre trecut si asta este marea greseala a noastra. Statuile ar trebui sa vorbeasca despre viitor, si, in loc sa ne stricam statuile unii altora, sa ne vandalizam statuile noi romanii si ungurii, ar trebui ca impreuna sa gasim simboluri ale viitorului care nu vorbesc nici despre Avram Iancu, nici despre Lajos Kossuth, ci care vorbesc pur si simplu despre traiul nostru impreuna si despre ceea ce doreste sa devina acest oras. Sper ca vom gasi luciditatea ca pe viitor sa vorbim mai putin despre statuile trecutului si mai degraba despre monumentele viitorului”, a conchis sociologul.
Foto: agerpres.ro, ziuadecj.realitatea.net, ziarullumina.ro