In timp ce la Cluj ticketingul e o himera care ii amageste de cativa ani buni pe cei care folosesc transportul in comun, Iasiul are un sistem impecabil, realizat de cei de la Arobs. Este parte a unui proiect european, iar realizatorii si-au asumat un risc financiar considerabil la demararea lui.
Solutia software de automatizare a vanzarii biletelor pentru transportul in comun a fost o provocare mai veche a celor de la Arobs Transilvania Software.
“Cochetam de cativa ani cu ideea de a crea propria noastra solutie pentru implementarea unui sistem care sa eficientizeze serviciile transportului urban. Tinand cont de faptul ca furnizam deja solutii de fleet management pentru diverse regii autonome de transport in comun, ideea a venit cumva natural. Am inceput prin a cauta un model bun pentru piata din Romania sau un eventual partener in Germania sau Austria, unde sistemele de ticketing erau deja folosite pe larg. Ne-am indreptat spre cei mai mari jucatori de pe aceasta piata: ICCA, Bremse, Schneidt & Bachmann, dar sistemele lor costau o avere. Un singur terminal (doar partea hardware) costa peste 35.000 de euro. Atunci am decis sa dezvoltam noi solutia software si sa gasim niste furnizori pentru hardware”, a dezvaluit Voicu Oprean, CEO Arobs.
In 2011, oficialii companiei clujene aflat de licitatia organizata de municipalitatea din Iasi pentru furnizarea unei solutii software de automatizare a vanzarii biletelor pentru transportul in comun.
“Era exact provocarea pe care o cautam si noi. Am decis sa ne asumam acest proiect si cheltuielile implicite care, in cazul in care nu am fi reusit sa ne vindem proiectul, se ridicau la peste 40.000 de euro doar pentru crearea prototipului”, a continuat Oprean.
Primul pas a fost identificarea unui furnizor in afara tarii pentru carcasa propriu-zisa a automatului.
“Prototipul furnizat de primul partener nu a fost tocmai pe gustul nostru, asa ca acea „fierarie” a ramas exponat de muzeu in unul dintre depozitele noastre, dar ne-a ajutat sa vedem care sunt problemele caracteristice unei astfel de solutii si ce sa cerem de la ceilalti furnizori. Am gasit, in cele din urma, alti furnizori pentru componentele de care aveam nevoie: carcasa metalica, display, touch screen. In paralel, am inceput colaborarea cu alte companii din Romania, Italia sau Anglia pentru celelalte componente: cititor de carduri, imprimante, cititoare de bancnote etc.”, a detaliat acesta.
Toata platforma software a fost, insa, dezvoltata “in house”, adica in cadrul firmei. La dezvoltarea soft-ului au lucrat patru specialisti in regim full time, iar solutia a putut fi livrata in sase luni.
“Solutia pentru care a optat municipalitatea din Iasi la acea vreme a fost mai mult decat potrivita. RATP Iasi avea nevoie de zece terminale care sa emita bilete, sa fie usor de folosit de catre orice utilizator, iar plata sa se poata face cu monede, bancnote si carduri bancare. Noi ne-am dorit ca solutia pe care o livram sa combine tehnologia digitala si serviciile de tip “self-service”, iar in 3 mai 2012 a fost montat primul automat, in Piata Unirii din Iasi. Ulterior, am facut si un curs de instruire a personalului RATP Iasi, pentru exploatarea si intretinerea solutiei.
Responsabili de proiect au fost Ovidiu Bojan si Sebastian Botis. Valoarea proiectului, parte a proiectului european Archimedes implementat de municipalitatea ieseana, s-a ridicat la aproximativ 120.000 euro, fara TVA.
Referitor la proiectul de ticketing de la Cluj, CEO Arobs Transilvania Software a apreciat ca “sistemul pe care si l-a dorit regia din Cluj este cu totul diferit, de aceea, comparatiile ar fi total nepotrivite”.
“Proiectul care se va implementa aici va imbunatati, cu siguranta, serviciile oferite de CTP si va face mai usoara si placuta calatoria cu mijloacele de transport in comun, dar probabil ca este mai complex, din moment ce au aparut dificultati in procesul de implementare. Municipalitatea din Iasi, desi nu se va putea lauda cu cea mai inovatoare solutie de automatizare a vanzarii biletelor, a pus pe picioare un proiect mai putin complex ca si conceptie, dar care deja de aproape trei ani functioneaza fara sincope.
Din moment ce alegerea a cazut asupra unei alte solutii, nu are rost sa vorbim ipotetic, dar, cu siguranta, un proiect similar celui din Iasi ar fi fost benefic si la Cluj. Iasiul a preferat o varianta care a putut fi implementata rapid, care a crescut cu mult eficienta transportului in comun, iar locuitorii orasului se bucura deja de ani buni de acest proiect”, a subliniat el.