Considerat un Eldorado imobiliar al Zonei Metropolitane Cluj, Floreştiul s-a transformat, în decurs de doar câţiva ani, în raiul şobolanilor şi al munţilor de gunoaie. Cu ajutorul nemărginit al funcționarilor din Biroul de Urbanism din cadrul primăriei şi al angajaților poliţiei locale care au închis ochii la abuzurile dezvoltatorilor imobiliari, au răsărit, pe orice tarla de porumb, blocuri fără nicio sistematizare a infrastructurii rutiere. Cu consecințele de rigoare. Incapabilă să gestioneze problemele care pot duce la apariţia unor epidemii, administraţia locală din cea mai populată comună din România, dă vina, de fiecare dată, pe reaua credinţă a cetăţenilor care nu îşi plătesc taxele şi pe asociaţiile de proprietari incapabile să le colecteze. În 2014, când nu era an electoral, floreştenii s-au confruntat cu o adevărată invazie de şobolani. În 2016, an electoral de această dată, floreştenii stau cu tone de gunoi sub ferestre cam de prin luna aprilie, doar vremea rece face ca, cel puţin deocamdată, să nu beneficieze și de izbucnirea unei epidemii de leptospiroză. Cele două scandaluri care au lovit Foreştiul în aceşti doi ani îl au ca numitor comun pe primarul liberal Horia Şulea şi necesitatea acestuia de a-și acoperi neputința prin cereri repetate de declararare a stării de urgenţă.
În anul de graţie 2014, locuitorii comunei Floreşti din zona străzilor Eroilor, Porii şi Cetăţii reclamau apariţia unui număr impresionant de rozătoare. Cetăţenii afirmau, în noiembrie, că în ansamblul de locuit Multiserv şi Luxor, în apropierea tomberoanelor de gunoi au fost zăriţi şobolani. La acea vreme, potrivit afirmaţiilor locuitorilor din Floreşti, ultima deratizare masivă se făcuse în anul 2012. Cum, în cele două ansambluri imobiliare locuiesc mulţi copii, părinţii acestora au avut motive întemeiate de îngrijorare privind apariţia unei epidemii transmise de muscătura şi dejecţiile rozătoarelor.
Primarul Horia Şulea a decclarat atunci că, în cazul în care nu va reuşi eradicarea rozătoarelor, va declara stare de urgenţă în comună. La vremea respectivă sumele alocate de la bugetul local pentru astfel de activități erau aproape epuizate (te întrebi pe ce anume activități, având în vedere lipsa de eficiență), iar la rectificare nu s-au mai suplimentat.
“S-a făcut şi în primăvară deratizare. Legea ne impune să facem deratizare de câte ori este necesar în funcţie de invazia de rozatoare şi insecte şi a tot ce duce la disconfortul populaţiei şi la apariţia unor posibile boli colective. Sunt conştient la riscul la care ne expunem nefacând aceste deratizări, deoarece şobolanii sunt purtătorii principali ai trichinelozei. La şedinta de rectificare de buget au fost tăiaţi banii de la deratizare de catre stimabilii consilieri locali ai PSD. De la alocarea bugetară iniţială au rămas 15.000 de lei, ne-ar mai trebui încă de două ori pe atâta pentru a putea face o deratizare în tot Floreştiul. Săptămâna viitoare vom demara procedura de deratizare în zona blocurilor de pe Eroilor pentru că doar pentru acea zona ne vor ajunge cei 15.000 de lei, în rest Floreştiul va rămâne nederatizat. Şi asociaţiile de locatari ar trebui să îşi facă deratizare pe domeniile private că şi asta o impune legea. Vom încerca să demarăm o acţiune de situatii de urgenta, insa pana cand Directia de Sanatate Publica si Directia Sanitar Veterinara nu vin sa ne semnaleze aceste aspecte, eu nu pot sa initiez o astfel de actiune de genul asta, pe situatii de urgenta. Este o situatie de urgenta grava in ceea ce priveste sanatatea populatiei”, a declarat primarul Horia Sulea.
Societatea Quatro Eco Salub a fost înfiinţată în iunie 2009, în urma implementării unui Proiect finanţat prin programul Phare 2005-CES, având ca acţionari primăriile Floreşti, Gilău, Căpuşu Mare şi Măguri Răcătău. În plin scandal mediatic cu privire la deşeurile neridicate săptămâni la rând de pe raza celor patru UAT-uri, primăria Floreşti va plăti 450.000 de lei pentru a acoperi incompentenţa managerială a firmei Quatro Eco Salub. Suma reprezintă o formă de majorare de capital care să asigure lichidităţile necesare unei bune desfăşurări a activităţii până la recuperarea creanţelor de la populaţie. Deşi este o afacere bănoasă Quatro Eco Salub este printre puţinele societăţi cu domeniul de activitate colectarea deşeurilor care este la un pas de faliment. Dar cum administrarea banului public este deficitară în România nu este exclus ca în scurt timp să asistăm la demararea procedurilor de intrare în insolvenţă a soceităţii.
Pe fondul nerespectării programului de ridicare a gunoaielor tot mai mulţi cetăţeni şi-au arătat nemuţumirea cu privire la faptul că sunt nevoiţi să stea cu resturile menajere sub ferestre. Din acest motiv au fost câteva cazuri în care locuitori ai comunei Floreşti şi-au dus gunoiul în curtea primăriei de unde societatea de salubritate ridică cu regularitate resturile menajere.
La fel ca în 2014, când Floreştiul era invadat de şobolani, şi în acest an primarul Horia Şulea a încercat să se scoată financiar prin decretarea stării de urgenţă. Financiar, că în cazul decretării stării de urgență, la dispoziția primarului sunt niște sume pe care le poate folosi după bunul su plac. Din păcate pentru domnia sa, nu a reuşit acest lucru, motiv pentru care a sărit la gâtul prefectului Gheorghe Vuşcan acuzându-l de partipriuri politice.
Horia Şulea a solicitat prefectului Gheorghe Vuscan declararea stării de urgenta în Floreşti pe problema deşeurilor. Prefectul l-a trimis la plimbare ca urmare a neîndeplinirii tuturor condiţiilor necesare pentru a fi declarată starea de urgenţă, motiv pentru care Horia Şulea a „permis”, în luna august, amenajarea unei rampe temporare de transfer pe raza comunei, însă Garda de Mediu Cluj, sesizată de Ziar de Cluj, a aplicat sancțiuni firmei Quatro Eco Salub pentru nerespectarea normativelor de mediu şi depozitarea în locuri interzise a gunoaielor.
„Am solicitat Instituției Prefectului Județului Cluj, în baza prevederilor art 2. lit J, coroborat cu art. 24 lit. C ale OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, acordul pentru declararea stării de alertă pe raza Comunei Florești, ca urmare a situației serviciilor de salubritate, situație concretizată prin imposibilitatea depozitării deșeurilor într-o rampă autorizată.Transportul deşeurilor la o rampă din afara judeţului presupune o staţie de transfer. Am demarat autorizarea unei staţii la nivelul comunei Floreşti, dar acest lucru, din cauza birocraţiei, durează. Din păcate nu înţeleg de ce situaţia de la Floreşti este judecată cu altă măsură decât altele similare. Concret e vorba de situaţia de la Dej, unde s-a aprobat Starea de Urgenţă şi s-a permis crearea unei staţii temporare de transfer. Nu în ultimul rând mi se pare cel puţin deplasat faptul ca prefectul Vuşcan să trimită o comunitate de peste 30.000 de locuitori precum Floreştiul să îşi depoziteze deşeurile pe o rampă temporară unde are acces doar municipiul ori pe o rampă privată unde costurile s-au majorat de peste 10 ori sau pe rampe care nu sunt autorizate şi vor obţine avizele necesare peste 5-7 ani, precum cele din SMID. Acestea nu sunt soluţii, ci bătaie de joc la adresa unei comunităţi care a decis ca eu să îi reprezint interesele. Iar aceste interese ale comunităţii în ceea ce priveşte o dezvoltare sănătoasă mă obligă să cer Guvernului României demiterea reprezentantului său în teritoriu, prefectul Gheorghe Vuşcan, care în ultimii ani nu a făcut altceva decât să desconsidere prin acţiunile sale o comunitate de peste 30.000 de oameni”, a afirmat Horia Şulea.
Suntem în luna decembrie. Gunoaiele zac pe lângă blocuri la fel cum zăceau și astă vară. Horia Șulea are o idee despre cum să rezolve situația: cere declararea stării de necesitate.