Analiza

Senatorul Laszlo Attila, despre studiul privind existența unui număr mult mai mare de infecții și decese: „Am pus aceste date la dispoziția tuturor miniștrilor. Sunt previziuni pe patru luni înainte, nu e nevoie să golim spitale peste noapte”

Potrivit unui studiu medical realizat de IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation al Universității din Washington), cifrele despre decese și infecții publicate oficial de Guvernul României nu corespund deloc realității. În realitate, au murit de peste trei ori mai multe persoane de Covid-19 și au fost infectate de șase ori mai mulți decât a fost raportat oficial. 

Conform studiului citat, România e clasată printre cele 20 de țări din lume cu cel mai mare număr de decese COVID-19 . Cercetătorii au estimat că de fapt 89.619 persoane ar fi murit în România de la începutul epidemiei până la începutul lunii mai.

Studiul IHME arată și câte persoane s-ar fi putut infecta în România: numărul celor care au contractat coronavirusul poate fi de șase ori mai mare decât numărul infecțiilor raportate oficial. Oficial, 1.073.679 de persoane au fost deja infectate. Cercetătorii IHME estimează că 34% din populație a contractat deja boala (adică peste 6 milioane de persoane).

Ziar de Cluj l-a contactat pe senatorul Laszlo Attila, secretar al Comisiei pentru Sănătate din Senat, cel care susține că aceste date și previziuni prezentate de studiul IHME au fost tot timpul disponibile pentru factorii de decizie. Senatorul a declarat că există o aplicație (healthdata.org) dezvoltată de 19 universități și peste 30 de institute de cercetare pe care el a pus-o la dispoziție tuturor miniștrilor. Scopul principal al acestei aplicații este să prognozeze necesarul de resurse în domeniul sanitar în funcție de cum ar putea evolua numărul de cazuri.

„Această aplicație le-am pus-o la dispoziție și le-am atras atenția tuturor miniștrilor de până acum. Practic de un an de zile folosesc această aplicație. E vorba de 19 universități și peste 30 de instituții de cercetare care își actualizează zilnic datele și colectează datele din peste 100 de țări. Fac rapoarte săptămânale pentru fiecare țară și fiecare regiune în parte. Scopul este prognoza necesarului de resurse în sistemul sanitar. Să se poate prognostica necesar de paturi, necesar de paturi de ATI. Acestea rapoarte au la bază date obiective: numărul de decese într-o zi, numărul de paturi folosite și raportate. Azi dimineață m-am uitat chiar dacă noi am făcut raportările la 600 de cazuri, ei pentru ziua de ieri de exemplu iau în considerare o medie de 3200 de cazuri. 20-25% sunt luați în evidență pentru că sunt simptomatici, dar ei când iau în considerare când calculează necesarul de materiale și cazurile de asimptomatici pentru că aceste persoane pot infecta anturajul. Acesta este motivul pentru care vă mărturisesc că am fost extrem de supărat când am văzut că se golesc spitale peste noapte, ducem pacienții în stânga și în dreapta când de fapt aceste previziuni sunt pe patru luni înainte. Varianta pesimistă, realistă și optimistă”, a declarat senatorul pentru Ziar de Cluj.

Senatorul a precizat că dacă cineva dintre factorii decizionali ar fi ținut cont de aceste date și previziuni nu s-ar fi ajuns la golirea spitalelor peste noapte și la mutarea pacienților dintr-un spital în altul. 

„Sunt câteva metode consacrate de a face astfel de previziuni în epidemiologie. Aceasta este suma cestor previziuni. La ce să ne așteptăm. De exemplu previziunile țin până în 21 septembrie la ce să e aștepte: infecții, decese, necesar de paturi. De asemenea, se menționează și în ce măsură ar putea influența evoluția pandemiei măsurile impuse: dacă purtăm mască, dacă scădem mobilitatea. Este o ramură a medicinei foarte obiectivă, dar la noi nu interesează pe nimeni chiar dacă noi avem Centrul de Control al Bolilor Infecțioase și asta este meseria acestor oameni. Asta mă supără. Că te poți pregăti. Așa cum anul trecut în mai-iunie spitalele au avut trei săptămâni să se pregătească pentru cazurile de COVID pentru că se știa ce va urma și din păcate s-a și adeverit.  Sunt datele la zi și bineînțeles că, cu cât ne îndepărtăm de ziua de azi, marja de eroare este mai largă. De exemplu, dacă pentru ziua de ieri datele pentru România erau de 3200 de cazuri, acum o lună previziunea era între 2000-4000 de cazuri”, a mai explicat senatorul. 

Laszlo Attila a explicat pentru Ziar de Cluj faptul că în ceea ce privește diferențele de raportare ale deceselor această problemă a fost sesizată de Autoritatea Națională de Control în Sănătate încă din luna noiembrie, timp în care nimeni nu a făcut nimic pentru remedierea acesteia. Situația a explodat în spațiul public abia în ultima perioadă, deși problema era cunoscută de foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Nelu Tătaru. Voiculescu a fost cel care a făcut publică informația privind existența acestor diferențe, însă doar după demiterea acestuia. 

„O altă problemă este că nimeni nu vorbește de sistemele de raportare ale deceselor de la noi din țară și a sistemelor de raportare a cazurilor active. Din noiembrie am atras atenția că Comitetul Național pentru Situații de Urgență folosește o formulă proprie și un sistem propriu de codificare care nu pușcă cu cel al Institutului de Sănătate Publică și cu sistemul de raportare Corona.Forms. Toate cele trei instituții, pentru același pacient, și-au făcut un sistem propriu de raportare. Atunci când ai CNP-ul nu vi se pare normal să utilizezi CNP-ul ca să știi datele despre pacient. Fiecare are sistem de codificare propriu, iar atunci când o persoană dintr-un spital trebuie să raporteze starea unu pacient are trei formulare de complicat, trei sisteme de codificare la trei instituții diferite. Se impune să căutăm soluții de a fi cât mai performanți și cât mai pragmatici. Să nu ne mire că există diferențe deoarece foarte probabil într-un sistem a fost declarat decedat de COVID-19 și într-un alt sistem doar suspect. Autoritatea Națională de Control în Sănătatea ne-a semnalat această problemă și foarte probabil nu numai mie. Ne-au spus că este extrem de periculoasă situația pentru că nu pușcă datele. Fiecare instituție crede că datele pacienților sunt proprietatea lor și nicidecum proprietatea lor și acesta este motivul pentru care în mandatul precedent am adoptat legislația privind Agenția Națională de Informatizare a Sănătății pentru că trebuie să terminăm cu prostiile astea”, a explicat senatorul Laszlo Attila. 

Senatorul crede că această problema privind raportarea deceselor are o rezolvare foarte simplă, respectiv fiecare pacient să fie identificat doar pe baza CNP-ului și nu prin alte sisteme.

„Din discursul la care asist de două săptămâni am impresia că sunt destul de mulți decidenți care nu înțeleg esența problemei. Sunt curios care va fi raportul final al acestei Comisii să se ia măsurile necesare. Părerea mea este că orice cetățean poate fi identificat după CNP indiferent de ce instituție vorbind și nu trebuie să inventăm un nou sistem de identificare sau de codificare a unui pacient sau altul. Nu cred că s-a ajuns la această situație din răutate, dar pur și simplu e foarte ușor să greșești”, a mai declarat Laszlo Attila.

Conform prognozelor IHME, în scenariul cel mai probabil, din 3 mai până în 1 septembrie, încă 8.000 de persoane vor muri din cauza infecției cu coronavirus. Numărul victimelor va crește astfel la 96.000. ​

Articolul Transindex citat, aici:

Studiile IHME citate de Transindex, aici și aici

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *