Sediul central al Poștei Române din Cluj, unde este Direcția Regională de Poștă și Oficiul Poștal 1, reprezintă un adevărat muzeu al Epocii de Aur.
Clădirea în sine este perfect conservată din punct de vedere istoric: patina timpului a lăsat urme adânci pe fațada nerenovată, ușa de la intrare, din lemn masiv, este probabil poarta de intrare originală, la fel ușa rotativă din hol. Aici se regăsesc și artefacte tehnice de acum 30-40 de ani (telefoanele publice interurbane), iar caracterul muzeal al clădirii nu este știrbit prin adaosuri moderne, cum ar fi rampele de acces pentru persoanele cu handicap. 
Într-un centru al Clujului în care Primăria a impus o mare refațadizare, această clădire, adevărat monument istoric, rămâne neatinsă. 
Și firmamentele de pe cele două laturi poartă amprenta groasă a timpurilor care au trecut peste această instituție. Șterse, scorojite, cu un aer vintage, acestea ne arată că avem de-a face cu o autentică instituție muzeală:
Cu toate că adresa exactă, în cazul Poștei, e de o importanță capitală, la intrarea de pe strada Regele Ferdinand 33 vechiul se îmbină cu noul, încă fiind prezentă pe clădire, în paralel cu noua adresă, și plăcuța cu vechea denumire a străzii, Gheorghe Doja 33, nume dat de către comuniști. În prezent, strada Gheorghe Doja se află într-o altă zonă a orașului. Dar acestea sunt probabil detalii pentru Poșta Română.
Cabinele telefoanelor publice interurbane ne amintesc de vremurile în care telefoanele mobile erau doar fantezii demne de romanele science-fiction:
Căsuțele poștale sunt alte artefacte care pot fi vizitate în incinta Poștei, alături de dulapurile comuniste din metal:
În sala mare, piesa de rezistență o reprezintă ghișeele Epocii de Aur, rămase neschimbate în plin capitalism sălbatic și de cumetrie. 
În incinta acestui Muzeu al Poștei Române a fost amenajat și un mini Muzeu al Geologiei, cu roci din preistoria Poștei, îngrămădite într-un jgheab decorat cu flori care, la rândul lor, se pare că au supraviețuit Revoluției:
O încântare, așadar, pentru oricine vizitează centrul orașului, un spațiu unde timpul pare că stă pe loc, o clădire cu un potențial turistic imens! Dacă noi, românii, suntem obișnuiți cu astfel de priveliști, orice turist străin ar putea fi încântat să vadă la Cluj astfel de vestigii istorice. Cu toate că au trecut aproape 3 decenii de la Revoluție, comunismul încă supraviețuiește în mentalitățile celor care conduc instituțiile de stat și în memoria oamenilor și a clădirilor.
„Majoritatea sediilor au fost renovate; într-adevăr, sunt unele care ar trebui să intre în renovare. În funcție de bugetul pe care ni-l alocă Compania Națională, automat intrăm în modernizări. Noi, oficiile județene de poștă, nu avem personalitate juridică. Personalitatea juridică este a companiei, la București. Ori, noi nu putem angaja nicio cheltuială fără implicarea centralei CNPR”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Ovidiu Săcară, directorul Oficiului Județean de Poștă Cluj.
Așadar, acest muzeu din centrul Clujului ne este oferit prin amabilitatea Companiei Naționale Poșta Română, care nu alocă fonduri pentru modernizarea clădirii.