Școala online a reprezentat pentru toată lumea, elevi, profesori și părinți o provocare nouă, cu care nu s-au mai confruntat niciodată, astfel că fiecare a încercat să se adapteze cât de bine a putut. Profesorii au apelat la lecții ținute în regim de videoconferință și la teme trimise pe Whatsapp, părinții au preluat puțin din rolul profesorilor încercând să le explice copiilor noțiunile pe care nu le înțeleg și să îi ajute cu temele, iar elevii au încercat să mai prindă ceva informații și să se țină de școală, chiar și de acasă.
Profesorii s-au adaptat la aceste schimbări, fiecare cum a putut, unii mai bine alții mai puțin bine. Ziar de Cluj a stat de vorba cu directoarea și cu două profesoare de la Școala Gimnazială „Szacsvay Imre” din Oradea. Aici profesorii au început să se organizeze încă dinainte de a fi interzise deplasările. Învățătoarele au făcut filme educative care au fost prezentate ulterior elevilor. Profesorii și elevii s-au adaptat relativ bine la toate aceste schimbări, recunoaște directoarea școlii, doamna profesor Pasztor Gabriella.
Școala este situată în centrul orașului, are 822 de elevi, dintre care cu toții au fost cuprinși în proiectul acesta școala online. Suntem singura școală din Oradea unde alternativa educațională step by step funcționează în limba maghiară. Avem 822 de copii în 41 de clase, 25 de clase primare și 16 clase la gimnaziu. Avem 10 clase în alternativa step by step și 15 clase tradiționale. Clasele sunt împărțite în trei clădiri. Două sunt în centrul orașului și o clasă funcționează în cadrul episcopiei. Acolo avem 5 clase primare. În 11 martie am avut Consiliul profesoral și am cerut colegilor să trimită situația fiecărui elev, cu notele toată lumea e ok. Dar noi le-am spus elevilor că vor primi note și pentru ce au muncit în această perioadă. Avem prea puțini copii care se află între pragul de 4-5 și nu cred că va fi nevoie să chemăm copilul la școală. Suntem o școală bună. Noi am întrebat învățătoarele dacă sunt dispuse să facă filme educative, i-am chemat la școală și din 35 de învățătoare, abia 10 dacă au lipsit. Avem din forțe proprii, din susținerea părinților și din eforturile noastre aproape în fiecare clasă primară și în multe clase gimnaziale tablă inteligentă. Da ani de zile telefoanele sunt în fiecare clasă într-un dulăpior. Nu se folosesc decât dacă profesorul solicită să se caute ceva. Acuma sunt în preajma acestor dispozitive non-stop, dar ne-am adaptat și noi și copiii.
Pentru copiii din clasa a 8-a de fac eforturi speciale astfel încât să se pregătească și să susțină examenele în cele mai bune condiții. Școala se pregătește pentru a-i putea primi la orele de pregătire.
Copiii din clasa a 8-a urmăresc la televizor orele de limba română, de limba maghiară și matematică în limba maghiară la televizor pentru a se pregăti pentru examenul național. Eu predau limba maghiară și structurez orele după cele de la televizor, să văd dacă au recepționat, dacă au întrebări sau observații. Ei sunt bombardați din toate direcțiile. Acasă e greu să țină ritmul pe care școala i l-a oferit zilnic de la ora 08:00 până la ora 2-3. Dacă sunt părinți care vor să trimită copiii de clasa a opta la școala vom pregăti logistica necesară. Vom ține și ore online pentru care nu vin, dar totuși cred că elevii vor veni la școală.
Profesorii sunt îngrijorați de posibilitatea ca școala să nu fie deschisă nici în septembrie
Profesorii caută și ei cele mai bune soluții pentru a veni în sprijinul elevilor. Acești îmbină temele transmise prin whatsapp sau classroom cu lecțiile online pe zoom. Se încearcă predarea unor noțiuni noi, cele mai importante astfel încât elevii să nu aibă foarte mult de recuperat în toamna. Doamna profesor Anca Mihalache recunoaște că până acum elevii sunt bine, însă rămâne de văzut cât de mult vor fi afectați dacă școala nu se va deschide nici în toamna.
”Noi până să apară ordinele de ministru, chiar ne-am luat foarte în serios treaba, ne-am gândit la binele elevilor noștri. Primul pas a fost un grup pe Whatsapp, ne-am adunat și le-am dat fișe recapitulative acolo. După care când ni s-a spus că trebuie să și predăm am apelat la diverse platforme. În primă fază fiecare unde s-a priceput mai bine, după aceea am trecut pe platforma comună. Ei se simt ca peștele în apă cu tehnologia. Eu emoțional îi văd foarte bine, poate se datorează părinților care s-au ocupat de ei, sau bucuria revederii pe platformă inclusiv video. Poate că i-a făcut să nu simtă așa de mult distanțarea de spațiul efectiv al școlii. Am început să finalizez cât de cât materia, dar am selectat lucrurile cele mai importante. Lucrurile merg bine, acuma rămâne de văzut de reacție și de impact va avea asupra părinților și copiilor dacă nici din septembrie nu vom porni spre școală. Am și două clase de a-8-a care sunt conștiincioși, își pun temele la zi pe platformă, lucrează seturile publicate de minister. M-au surprins plăcut. În timpul orelor sunt liniștiți, dar eu ca profesor am scăpat de grija din sala de clasă de a nu vorbi unul cu altul și de a nu folosi telefoanele pe ascuns pe sub bancă. Tare îmi face impresia că ajung și ei să se cam sature de ecranul laptopului și de al telefonului. La noi la școala se țin toate orele din orar”, potrivit doamnei profesor Anca Mihalache.
Elevii care nu au putut participa la ore vor trebui să aibă un plan de recapitulare
În ceea ce privește elevii care nu au putut sau nu au vrut să participe la lecții, doamna profesor Adriana Popa ne-a împărtășit că ei vor trebui să își facă un plan de recuperare pentru a ține pasul cu colegii lor. Aceasta ne-a dezvăluit că pentru elevii vorbitori de limba maghiară există o platformă dedicată unde lecțiile sunt încărcate de către profesori în format video.
Chiar de atunci am început să creăm grupuri pe wattsup, a funcționat prima săptămână până când am trecut pe clasroom și apoi lecții pe zoom. Pe classroom este totul organizat, nu mai trebuie trimise poze și era greu să corectăm. Acolo putem corecta individual. Toate neclaritățile le discutăm când ne întâlnim pe zoom. Am făcut la început recapitulare, după care încetișor am continuat și cu lecții noi. Eu fac și lecții pe platforma Rakoczi, care predau și cunosc specificul acestor elevi, înregistrăm lecții de jumătate de oră, aceasta este lecția pe care ei o vizualizează și când ne întâlnim pe zoom clarificăm ceea ce nu s-a înțeles. Ei au și lecția filmată. Elevii muncesc, sunt și excepții, dar în general muncesc. Colegele de la clasa a-8-a reiau fiecare model de subiecte, îl explică, ei trebuie doar să aibă timp să asculte. Cred că va fi greu să recuperăm, dar la școală e mult mai ușor, pentru că facem o dată corectarea temei și toată lumea își corectează în caiet. Eu abia aștept să înceapă școală. Cei care nu au participat sau nu și-au făcut temele vor trebui să recupereze. Le-am spus că au nevoie de un plan de recuperare. Voi ține cont și de elevii care au lucrat, ei trebuie răsplătiți. Chiar dacă acum nu putem să le punem notă, o să îi răsplătesc cu note de 10. Mai sunt elevi plecați la bunici, mai avem elevi cu cerințe educative speciale, dar procentul este destul de ridicat, a menționat doamna profesor Adriana Popa.
Dacă părinții care au un singur copil reclamă stresul cauzat de faptul că școala s-a mutat în online, ce poate spune o mamă care are patru copii ce sunt nevoiți să învețe de acasă. Johanna Kis recunoaște că nu au mai ieșit nici din casa deloc, ei locuind într-un apartament la bloc. Mămica ne-a împărtășit însă că există și un avantaj în faptul că toți sunt acasă, respectiv faptul că pot să își ajusteze programul.
”Pentru noi este mai ușor să nu avem un program strict ca și la școală. În timpul școlii e mai greu să pregătesc copiii dimineața și apoi să îi iau de la școală deoarece termină cursurile la ore diferite. Am un băiat în clasa a șasea el este la școală până la ora 14:00, am o fetiță în clasa a două și un băiețel în clasa a treia. Ei ies de la școală la ora 13:00. Am un băiețel la grădiniță în grupa mare. Ajung acasă la ore diferite și după-masă începem învățatul. Copii nu se descurcă întotdeauna singuri cu materie și e nevoie să îi ajut. Astfel că toată ziua mi-o petrec la fel. Înainte de masă gătesc și fac curat și după masa facem teme până seara. Acum e mai ușor din punctul acesta de vedere. Putem să ne facem programul cum vrem și materia de la școală nu e atât de încărcată. Unii respectă această regulă să nu înainteze cu materia, să facă doar recapitulări, alții nu respectă. Cred că vina aparține celor de la Inspectorat și Minister pentru că nu există o metodologie clară pe care să o urmeze toți profesorii”.
Lecțiile scrise în caiet, rămân valabile și în timpul școlii online
În ceea ce privește metoda de predare, pentru cei doi copii din clasele primare, metoda de învățare nu a fost în fața calculatorului. Învățătoarele le trimiteau ceea ce aveau de făcut, iar ulterior mama printa foile și ei fie le completau, fie rezolvau exercițiile în caiet. Mămica recunoaște că ar fi fost mult mai util pentru copii ca în această perioadă să se aplice un alt stil de învățare, respectiv prin filmulețe și jocuri interactive, lucru care s-a făcut mult mai rar. De la ultimul Ordin al Ministerului Educației, prin care cadrele didactice sunt verificate de către directori, învățătoarele au început să solicite tot mai multe lecții și exerciții care să se regăsească în caietele copiilor pentru ca acel dascăl să poată fi evaluat. Mama celor patru copii consideră însă că învățătorii trebuie să fie evaluați după alte criterii, nu doar după cât de mult au avut copiii scris în caiete.
În cazul copiilor mijlocii învățătoarele doar recapitulează materia, îi pun să citească, le dau exerciții ușoare, le este ușor copiilor. Până acum nu le-au cerut să facă ore online. Am primit ceea ce trebuiau să facă, le-am scos la imprimantă sau am notat pe caiet, nu se desfășurau orele pe calculator. Uneori primesc video-uri sau link-uri despre un cântec, o poveste, informații despre animale. Acestea sunt mult mai folositoare pentru copii, dar acest lucru se întâmpla mult prea rar. La fel, au primit jocuri online care le-au plăcut foarte mult. De exemplu despre înmulțire. Era pentru nivelul lor, nu era greu, și nu trebuia să stau acolo lângă ei. În general copiii au avut de citit, de scris și de rezolvat temele în caiet. Am început școala online pe Facebook. Într-un grup privat doamna învățătoare posta temele pentru copii și menționa ce trebuie fotografiat și trimis. Nu se cerea caietele copiilor, doar să fie făcute temele. Acuma, sunt obligate și învățătoarele să intre pe Google Classroom. Asta nu pentru că ele nu își făceau treaba, ci pentru că acolo directorul școlii poate să vadă ce activitate au. Aceasta este însă o problemă la nivel de societate problema aceasta a lipsei de încredere în angajații lor. Doar acel lucru este bine făcut care este pe hârtie, țara hârtiilor aș spune eu. Nu este bine pentru profesori, deoarece apoi și părinții se vor adresa profesorilor cu același ton și vor avea aceeași atitudine. Acum cum stau acasă cu patru copii văd că este foarte greu să găsesc un echilibru, să îi pună să învețe, și nici nu putem ieși din casă pentru că stăm la bloc. Nu este suficient de apreciată munca educatoarele care sunt evaluate doar după caietul copiilor și nu după cum vorbesc, cum îi educă pe copii, doar ce este în caiet. Personalitatea și caracterul este ceva esențial și asta ar trebui verificat și îmbunătățit. Nu doar cunoștințele din facultate contează, caracterul și atitudinea față de copii contează mult mai mult.
Educatoarele obligate să organizeze activități online
Situația a devenit absurdă și pentru copiii de la grădiniță. Educatoarele trebuie să pregătească activități, să le citească povești. Nimeni nu pare că s-a gândit la faptul că oricum este greu să ții copiii departe de telefon, televizor sau laptop, fără să îi mai obligi să participe online la activitățile pregătite de către educatoare.
Cu cel mic, până acum două săptămâni de când au schimbat ordonanța în ceea ce privește școala online, de atunci și educatoarele sunt obligate să țină legătura cu copilul. Să facă ore de educație fizică în apartament. Educatoarea de după masă este obligată să povestească online o poveste copiilor care merg să doarmă la prânz. Iar pentru după-masă, până la ora șase când este programul ei să pregătească și unele activități. Intenția este bună, dar uneori aceste intenții nu sunt deloc ancorate în realitate. Cum poate o educatoare să îl învețe online pe un copil de 3-4 ani. Ar fi trebuit să întrebe câteva educatoare să vadă cât de realiste sunt aceste propuneri. Nu este bine pentru copii. Aceștia ar trebui lăsați să se joace, să deseneze ce vor. Eu aș fi fost mulțumită dacă educatoarea ne-ar fi sunat să ne întrebe ce face copilul. Îi explicam ce face și era suficient. Poate că aceste directive sunt făcute cu bună intenție, dar nu sunt bine gândite.
Sfântul caiet, pe care nu îl verifică nimeni, o povară și pentru profesori și pentru elevi
”Sfântul caiet”, așa cum spune mămica, este chiar mai solicitat în cazul băiatului din clasa a VI-a, cel care trebuie să copieze toate lecțiile care ar fi fost predate la clasă. Aceasta consideră însă că vina nu este a profesorilor, ci a celor de la minister, a factorilor de decizie care nu au pregătit o metodologie pentru a implementa predarea online. Ei au păstrat aceleași principii ale predării clasice, asta chiar dacă acum orele au loc într-un alt context, iar elevii trebuie motivați suplimentar pentru a da randament. Ori să îi pui să copieze lecții în caiet cu siguranță nu reprezintă cea mai bună soluție. Se pare însă că este singura varianta pe care cei de la Minister au găsit-o pentru a se asigura că profesorii ”nu trag chiulul”.
Copilul din clasa a-Via au avut chiar de la început ore online de matematică și de română, pe zoom. Fiind copii maghiari, ei scriu după dictare și după dictare online nu scriu întotdeauna corect, sunt fraze pe care nu le înțeleg. Era de mare ajutor când doamna profesoară trimitea și orice material scris, și puteam să corectez. Profesorul de matematică a predat documentele în format pdf. La celelalte materii au primit exerciții mai ales minore, să recapituleze. Ulterior când s-a vehiculat că ar putea să dea teze profesorii au predat lecții unii online, alții pe hârtie, lecții model așa cum trebuie pentru examen. Copilul citea și înțelegea noțiunile, dar nu era suficient, trebuiau copiate în caiet. În clasă, profesorul predă materia și elevii doar ideile foarte importante le notează în caiet. Înainte lecția de fizică era 2-3 pagini de caiet maxim, acum lecția de fizică este opt pagini plus tema, exerciții din carte. Nu cred că este propria ei idee, cred că nici ea nu ar face asta, numai că este verificată, ci după hârtii. Copiii din clasele V-VIII se pot uita la filmulețe care explică noțiunile de fizice. Dar nu, materia să fie predată și Sfântul caiet să fie așa cum trebuie. Nimeni nu se va uita în caietul copilului în anul acesta, nu vom intra în școală. În septembrie trebuie reluate aceste informații, atunci de ce se pune atât de multă povară și pe umărul profesorilor și pe umărul elevilor. Din nou intenții bune, pentru că profesorii își iau salariul, dar metodologia foarte proastă. Acum ar fi momentul să învețe copiii lucruri interesante despre materii. La biologie, se predă astfel și este foarte bine. La istorie e multă materie, bietul profesor preda lecția fără să specifice care sunt lucrurile importante. Le-a spus elevilor să facă ei notițe. Un copil de 12-13 ani, depinde de maturitatea copilului, dar nu a fost învățat să facă notițe după o pagină A4. Ar trebui un ajutor, explicații suplimentare. Profesorii nu sunt pregătiți pentru asta. Profesorii trebuie să aleagă metodele potrivite pentru fiecare vârstă. Intenția profesorilor este bună, dar nu au instrumente la dispoziție. Am avut o singură materie care după 13 martie nu a zis nimic nici părinților, nici copiilor, nu a apărut. Doar acum de când a fost amenințat că directorul poate verifica pe classroom că este verificat ce face, le-a dat ceva de citit copiilor pe două săptămâni. Asta nu era o materie secundară, era materie de bază. Cred că asta ține de caracterul profesorului și este o excepție pentru care există acum atât de mult control al activității profesorilor. Dacă un profesor nu are atât de mult material postat pe classroom dar ține legătura cu copiii, le dă filme sau jocuri interesante, doar ceea ce se scrie în caiet poate să dovedească faptul că profesorul a lucrat. Trebuie regândit de ce materie au nevoie într-adevăr copii. Noi știm că trecem de asta, dar profesorii rămân 30-40 de ani în învățământ cu tot mai puțin respect din partea părinților.
Putem astfel concluziona, în urma acestor discuții că se fac eforturi mari, că școala românească nu era pregătită sa treacă în mediul online, că la noi încă sunt mulți profesori pentru care predat înseamnă scris după dictare o oră întreagă. Nu au fost pregătiți nici guvernanții care nu au găsit soluții pentru acei copii și profesori din mediile defavorizate care nu au cum să participe la cursuri online. Nu au fost pregătiți nici părinții, nevoiți să fie cei carele explică ceea ce nu înțeleg în locul profesorilor. Cei mai mari perdanți sunt elevii. Unii vor acumula noțiuni noi, alții nu. Pentru toți urmează însă un an școlar mult prea încărcat, având de recuperat ultimele luni din acest an școlar. Pentru unii va fi motiv de abandon, iar procentul copiilor care renunță la școală va fi și mai ridicat, mai ales dacă școala nu se va relua în toamna. Acesta este rezultatul unor miniștri ai educației care au promis digitalizarea educației, dotarea școlilor cu tablete și table inteligente, dar care nu au făcut-o niciodată. Voi, domnilor guvernanți îi veți avea pe conștiință pe elevii cărora le-ați furat dreptul la educație!