Asociatiile de protectie a animalelor din oras lupta zi de zi impotriva abandonului acestora pe strazi. Zi de zi se confrunta cu cazuri de catei sau pisici lasate uitarii in frig. Si tot zi de zi incearca sa salveze cat mai multe astfel de animale. Aceste asociatii lupta pentru a le gasi animalutelor o casa, iar, cand reusesc, nu pot decat sa se bucure si sa le doreasca un stapan iubitor. Dezamagirea e cu atat mai mare cu cat, uneori, chiar si dupa ani de la adoptie, stapanii nu-si mai doresc alaturi de ei animalul pe care l-au adoptat. Pentru ca a crescut, pentru ca urmeaza sa se mute, pentru ca are un nou loc de munca sau pentru simplul fapt ca roade canapeaua. In Cluj sunt mai multe astfel de asociatii care duc o politica puternica pentru promovarea adoptiei responsabile.
Asociatia Nuca, una dintre asociatiile de protectie a animalelor cu vechime din Cluj a fost fondata de Anca Georgescu, Mara Maravela si Alina Banu in 2006. De atunci, Nuca a dus o politica de educare a publicului clujean in legatura cu abandonul animalelor, dar si de prevenire a inmultirii excesive a animalelor strazii. Totodata, ei promoveaza si intermediaza adoptiile de animale, vazand in acestea adevarati membri ai unei familii. In cadrul asociatiei, una dintre fondatoare, Alina Banu, marturiseste cu bucurie ca interesul pentru adoptii a crescut semnificativ.
„Putem sa zicem, comparativ cu anii trecuti, ca am observat la nivelul asociatiei o imbunatatire si un interes mai mare pentru adoptie. Asociatia noastra are in principiu scopul de a lua masuri de prevenire si estompare a abandonolui, deci, functionam mai mult pe principiul de pet rescue, de salvare, iar adoptia vine mai mult ca o activitate secundara”, descrie Alina Banu.
Anul trecut, asociatia a desfasurat o campanie de stimulare a adoptiilor, inclusiv de la ecarisajul din Cluj si a realizat o serie de poze profesionale, astfel incat, sa promoveze animalele pe care le au in grija. Nuca functioneaza in regim foster care permite un numar de 150 de animale. Alina Banu explica faptul ca adoptiile internationale au avut o pondere mai mare fata de cele locale. Mai mult, cu toate ca nu a contabilizat inca modul in care a crescut graficul adoptiilor in cadrul Nuca, o comparatie a anului 2014 cu 2013 releva o crestere semnificativa a animalelor adoptate. Cu toate acestea, nu oricine poate sa adopte un catel de la ei.
„Noi punem acent pe adoptia responsabila. Nu primeste oricine un caine, pana la urma, cainii sunt membri ai familiei, motiv pentru care incercam sa avem discutii despre aceasta responsabilitate. Asa si procedam. Pisica/catelul merge in foster, 30 de zile, astfel incat, omul poate, cat de cat, sa se obisnuiasca cu animalul, sa vada daca se potrivesc. Au existat si cazuri in care i-au returnat, dar au spus „ok, nu e potrivit, dar pot sa-l tin la mine pana la adoptia definitiva”.
In cazul adoptiilor, mai intervine un aspect pe care Alina Banu il numeste „Foster Attach”, una dintre cele mai reusite forme de adoptii. Ceea ce inseamna ca pana i se gaseste catelului un proprietar definitiv, cel temporar se ataseaza deja prea mult de el si il pastreaza.
Totodata, Nuca salveaza animalele din diferite situatii. Membrii acesteia sunt implicati in diverse campanii de sterilizare, informeaza Alina Banu. Dupa aceste campanii, ei raman cu 5-40 de animale care fie nu mai sunt dorite, fie se afla in pericol.
„In limita posibilitatilor incercam sa preluam diferite cazuri de catei sau pisici abandonate, dar avem o capacitate limitata. Noi am vrea sa putem lua macar 15 pe zi, dar din pacate, nu ne permitem. In schimb punem in continuare accentul pe educarea populatiei si facem apel la populatie pentru ca problema cainilor s-a creat in timp si continua sa creasca din cauza proprietarilor iresponsabili. Cred ca e o situatie pe care o putem rezolva impreuna cu comunitatea”, a incheiat aceasta.
Arca lui Noe este una dintre asociatiile clujene cu vechime in domeniul protectiei animalelor. A fost infiintata in anul 2003 la initiativa doamnei Finuca Bora. Dansa a sustinut activitatea asociatiei prin propriile eforturi financiare timp de trei ani, dupa care, incepand din 2006 comunitatea a inceput sa se implice mai mult prin acte de caritate, donatii sau voluntariat, ceea ce a dus la o crestere a independentei asociatiei. „Arca lui Noe” s-a implicat, totodata, in diverse actiuni de educare a publicului clujean si de oprire a cruzimii fata de animale. Cu toate acestea, remarca doamna Finuca Bora, interesul pentru adoptia animalelor nu a crescut deloc.
Mai mult, spune aceasta, procesul de adoptie este unul lent si anevoios urmat adesea de returnarea animalelor.
„Nu am o cifra exacta, dar doar anul trecut, in 2015, au fost adoptati in jur de 30-50 de caini, ceea ce este un numar foarte mic. Nu suntem pe val, e un proces anevoios, oamenii vin si daca nu sunt pui, nu-i iau, sunt foarte mult factori negativi care intervin in procesul unei adoptii”, spune cu dezamagire aceasta.
O alta problema cu care se confrunta e aceea ca in 80% din cazuri, clientii returneaza animalele.
„Chiar recent au fost returnati catei in regim de 2 plus 1. Ceea ce inseamna ca pe langa cei doi adoptati, a mai gasit unul pe care a ales sa-l aduca tot la noi. I-am si pus aceluia numele „Bonus”. In aprilie ar fi facut trei ani, dupa o perioada atat de lunga ne-au anuntat ca ii aduc la noi, altfel, varianta pe care le ramane e sa-i lase in strada. In contractul nostru se mentiona ca orice renuntare trebuie sa se faca cu stiinta noastra”, povesteste doamna Bora.
Finuca Bora are deja experiente cu clientii care inapoiaza cainii. Multi vin cu motive puerile, ca le pleaca copii si nu mai au nevoie de el, ca roade canapeaua, ca se muta sau ca nu se leaga pentru o viata intreaga de el. Dansa a incercat intotdeauna sa le atraga atentia celor care adopta ca un caine e o responsabilitate care nu poate fi neglijata cu usurinta.
Asociatia poate adaposti in jur de 100-110 caini si pe langa acest lucru, au si un numar de 15 caini in cinci locuri diferite pe care ii hranesc constant in locurile in care se afla. Toti cateii care sunt preluati de „Arca lui Noe” sunt catei aflati in dificultate care au nevoie imediata de ajutor.
Asociatia Ronda are sediul in Apahida si a fost infiintata in 2011 de Monica Iorga. Alaturi de aceasta lucreaza o mana de aproximativ 20 de voluntari, dintre care unii se implica pe partea de teren, in timp ce altii merg pe partea de promovare a asociatiei. Din punctul de vedere al Monicai Iorga, interesul oamenilor pentru adoptii a crescut. Cazurile de animale pe care ei le preiau sunt sesizate uneori de diverse persoane, dar, adesea, doamna Iorga le gaseste personal.
„Primul lucru pe care il facem dupa ce gasim animalele e sa-i ducem la medic sa-i vaccinam, sa-i sterilizam, sa facem toate aceste lucruri care tin de sanatatea lor. Dupa aceea ii aducem la noi, unde puiutii sunt dusi in zona de carantina, ei fiind mai sensibili, iar adultii intra direct in adapost dupa vaccin”, explica Monica Iorga
Asociatia Ronda dispune de 35 de locuri pentru animalele aflate la varsta maturitatii si de zece locuri pentru pui. In 2015 au reusit sa faca in jur de 80 de adoptii, iar anul acesta pana acum au incheiat o singura adoptie.
Asociatia Ray pentru Protectia animalelor s-a infiintat anul trecut si functioneaza in regim de foster care. Cu toate ca inca nu are vechime, asociatia a reusit sa se faca cunoscuta in comunitatea clujeana, reprezentand si un punct de interes pentru evenimentele caritabile din oras. Foarte multe cafenele au organizat concerte si activitati care au venit in sprijinul asociatiei.
Cu privire la interesul pe care-l investesc oamenii in adoptia de animale, Raisa Ludosan , fondatoarea Ray explica ca acesta e destul de scazut.
„Oamenii adopta si nu adopta, cam asta e tendinta. De obicei sunt interesati de pui, acestia sunt cei mai cautati. Anul trecut am dat spre adoptie doar doi caini adulti, pe cand numarul de pui adoptati a ajuns undeva la 40”, explica aceasta.
In plus, ca asociatie de protectia a animalelor, interesul lor este ca acestea sa stea in cele mai bune conditii. Tocmai din acest motiv, si ei sunt destul de restrictivi refuzand sa dea caini spre adoptie daca proprietarii locuiesc in mediul rural si nu le pot asigura accesul undeva in interior pe perioada sezonului rece.
„Cu toate ca riscam sa pierdem din numarul clientilor, nu dam catei proprietarilor care stau la curte decat daca pot oferi acces la garaj, nu vrem sa-i dam doar la tinut afara, in lant, ci la familii care au grija de ei si isi asuma responsabilitatea lor. Noi nu avem un adapost propriu zis, ne bazam pe fostere, la mine sunt in permanenta in jur de 20 de catei, plus altii 10-15 la fostere, ajungem undeva la un numar de aproximativ 40 de caini”, explica Raisa Ludosan
Mai mult, asociatia acorda un interes deosebit cateilor bolnavi sau foarte slabiti, acelor cazuri urgente. Astfel, cainii sunt luati din zone abandonate, unde nu au acces oamenii. Din pacate, in ciuda adoptiilor pe care le-au facut, ei s-au confruntat si cu cazuri de returnare a animalelor.
„Aceasta este o situatie frecventa, motiv pentru care nu dau cainii fara o perioada de proba care tine undeva intre 7-10 zile. E o perioada in care clientul isi da seama daca vrea cu adevarat sa-l pastreze, dar si o perioada in care cainele nu apuca sa se ataseze foarte tare de stapan”, a incheiat fondatoarea Ray.
iCare, o alta asociatie nou pornita pe drumul protectiei si ingrijirii animalelor, a implinit in noiembrie 2015 un an de la infiintare. Sub indrumarea Ramonei Axinte, fondatoarea iCare, asociatia a devenit cunoscuta printre clujeni, motiv pentru care pe parcursul unui an au reusit sa-si creasca considerabil numarul de adoptii.
„Pe parcursul anului care a trecut am incheiat aproximativ 40 de adoptii. Noi functionam pe regim de foster care, ceea ce inseamna ca avem o casuta, in care aducem animale functie de spatiul pe care-l avem. Prin urmare, nu e adapost in sensul clasic, nu suntem un lant precum e Nuca, ci sediu individual si tinem atat caini cat si pisici, iar numarul lor depinde si de trasturile anmialelor. Evident, daca sunt puiuti, vom putea primi mai multi, insa daca sunt la maturitate, numarul scade”, explica Ramona Axinte.
Numarul de pisici e ceva mai mare decat cel al cateilor, iCare avand in prezent un numar de opt caini. Pe cand, in cazul pisicilor, asociatia isi poate permite sa tina simultan un numar de 20 de pisici, ele fiind cunoscute pentru dependenta de teritoriu, ceea ce le face adesea mai agresive sau mai putin sociabile intre ele, mai adauga Axinte.
Nu le este dificil sa gaseasca animalutele. Uneori primesc telefoane de la oameni care le sesizeaza anumite cazuri, alteori, chiar ei intalnesc pe strada pisici sau caini ce au urgenta nevoie de ajutor.
„Avem cateva persoane cu care suntem in permanenta in contact, care ne sesizeaza anumite cazuri, iar cu unele ne intalnim noi. Ultima data cand am fost in vacanta la Baia Mare ni sa intamplat sa dam peste un pui de catel singur langa un magazin. Bineinteles, l-am luat cu noi acasa, inca e aici, iar acum are undeva la doua luni si jumatate”, povesteste aceasta cu drag.
Una dintre regulile principale pe care le are asociatia cand vine vorba de modul lor de functionare e aceea ca animalele sa fie in permanenta libere. Ei nu au tarcuri, nici nu tin cainii in lant, insa in situatia aceasta nu isi permit sa ia cazuri mai dificile, unde animalele au probleme de agresivitate si ar trebui izolate de celelalte. Pe viitor, cei de la iCare spera sa aiba si aceasta posibilitate de creare a unui separeu.