În cadrul emisiunii de la PRO TV, „România te iubesc” a fost dezbătută problema numărului mic de donatori de organe pe care îi are România anual.
În ultimii ani a scăzut dramatic numărul transplanturilor de organe. Anul trecut, peste jumătate dintre aparținătorii unor potențiali donatori au spus „nu” prelevării de organe.
Sunt de vină credințe și mentalități, dar și un sistem medical care nu reușește să îi motiveze și mobilizeze pe medici. Lista celor care așteaptă o nouă șansă la viață este uriașă.
Pe lista de transplant de ficat, la Spitalul Fundeni, sunt peste 450 de oameni. Medicii de aici fac adevărate minuni, dar pentru că nu sunt organe, numărul intervențiilor este limitat.
Anul trecut au fost doar 55 de transplanturi. Mult mai grav stau lucrurile în transplantul de plămâni. În 2024, în România, a fost realizat unul singur.
Agenția Națională de Transplant declanșează acum o campanie de conștientizare. Încearcă să îi convingă atât pe cetățeni, cât și pe medici că pot salva vieți.
Pe un pat de terapie intensivă din Institutul inimii din Cluj Napoca un pacient spera la o minune, o nouă inimă. A lui a ajuns la final după mulți ani de suferință. Știe că până se va întâmpla drumul e lung, imposibil pentru el. Din păcate două zile mai tărziu, s-a stins. Și astfel de povești sunt multe, oameni care n-au nicio șansă în România acestor timpuri.
O inimă ajunge în spitalul de boli cardiovasculare și transplant Târgu Mureș și este pusă în pieptul unui om care va începe o nouă viață. În alte țări, această procedură este o obișnuită, dar la noi e raritate. E singura inimă transplantată în 2024 în Romania. În Franța, au fost peste 400 de transplanturi de cord, tot cam atâtea în Spania, mai bine de 60 în Ungaria, 280 în Polonia, peste 2.100 în toată Uniunea Europeană.
Un centru pentru transplant hepatic a fost deschis în Cluj anul trecut. Până acum au fost făcute 4 transplanturi. Sălile de operație stau nefolosite pentru că nu există donatori. Medicul Nadim Al Hajjar este șeful Clinicii.
Nadim Al Hajjar, șef Clinica Chirurgie Cluj: „Foarte slab, foarte slab, pentru că avem probleme cu numărul donatorilor. Lumea trebuie informată corect, ca atunci când nu mai există nici o speranță de a supraviețui, măcar să ofere altuia o șansă la viață”.
La Cluj, pe lista de așteptare sunt 28 de pacienți. Ultimul transplant s-a făcut la începutul anului.
În ultimii ani, rata transplantului a scăzut dramatic în România pentru că, în spitale, medicii care ar trebui să descopere posibili donatori nu o fac. Sună cinic, dar nu se întâmplă pentru că, în multe locuri, nu există remunerație pentru această activitate.
Florin Elec, director Institutul de Urologie și Transplant Cluj: „Este problema de identificare a potențialilor donatori în toate spitalele județene. Și acolo trebuie implicate toate spitale județene, coordonatori, stimulare a acestora. Deocamdată este multă muncă voluntară în acest sens. Ar trebui remunerația adecvată în așa fel încât să poată să identifice mai mulți donatori.”
Prelevarea de organe implică mult efort fizic și emoțional din partea medicilor care o efectuează. Trebuie să fie oricând pregătiți să plece acolo unde apare un organ, nopți nedormite, multă muncă, de multe ori fără să fie plătiți.
Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Știu că unii sunt plătiți pentru activitatea de prelevare de organe, dar n-am o statistică la dispoziție, în momentul de față.”
Guenadiy Vatachki, director Agenția Națională de Transplant: „Trebuie reglementat mai clar. Pentru că legislația în ceea ce privește remunerarea este interpretabilă, și atunci depinde de fiecare manager de spital dacă face chestia asta sau nu. Asta e un minus. E vorba de oameni tineri care sunt pasionați. Pasiunea ține de foame o perioadă.”
La Cluj, Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal ar avea nevoie de o clădire nouă. Ministrul Rafila le promite că îi va reloca în noul Spital Regional despre care nu se știe când va fi finalizat.
Florin Elec, Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj: „Avem nevoie imperioasă de o relocare a clădirii să ne putem dezvolta să creștem cu secții cu partea de pediatrie. Din păcate strigatele noastre sunt în van și răbdarea noastră aproape de final”.
Ministrul cunoaște situația și chiar dacă la Cluj se face performanță, se salvează vieți, susține că institutul nu e institut.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „E fosta secție de urlogie a spitalului nu e nimic altceva. Condițiile au fost de așa natură încă de când s-au făcut de acum mulți ani. Ei nu trebuiau să se despartă de spitalul județean”.
Altfel spus, dacă rămânea în subordinea spitalului județean, institutul nu mai aparținea acum de Ministerul Sănătății, care trebuie să rezolve problema. Alexandru Rafila susține că va muta institutul în spitalul regional care se va construi la Cluj cândva.
sursa: protv.ro