Regenerarea urbană din municipiul Cluj-Napoca prin amenajarea clădirilor „verzi”, proiect susținut de administrația locală prin intermediul unei impozitări reduse, va determina o majorare a prețului la propria locuință și ar putea bloca accesul tinerilor la o locuință personală.
În cadrul ședinței de la Ministerul Investitiilor și Proiectelor Europene (MIPE), organizată în seria dezbaterilor publice despre Planul Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR), cu participarea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), reprezentanții Căși Sociale ACUM! au formulat o serie de observații și propuneri privind eficientizarea accesului la locuințe și a investițiilor în noile locuințe publice.
De altfel, aceștia au semnalat și riscurile aferente progamului de regenerare urbană din municipiul Cluj-Napoca, prin creșterea numărului clădirilor „verzi” de înaltă performanță energetică, care va aduce cu sine și o majorare a prețului la propria locuință.
.
„Regenerarea urbană prin renovarea clădirilor, chiar dacă asta se întâmplă cu scopul îmbunătățirii eficienței lor energetice, sau înverzirea orașelor prin parcuri, chiar dacă asta contribuie la însănătoșirea mediului, implică mai multe riscuri, printre ele:
creșterea prețului la locuințe în întreaga localitate, respectiv în cartierele care trec prin aceste schimbări; împingerea în afara cartierului sau orașului regenerat a persoanelor cu venituri mici care financiar nu pot ține pasul cu scumpirea acestora.
Pentru a evita aceste riscuri, regenerarea urbană trebuie să se realizeze în paralel cu următoarele intervenții:
reglementarea pieței de locuințe; creșterea fondului de locuințe sociale adecvate și accesibile ca preț în funcție de veniturile oamenilor; interzicerea evacuărilor forțate, adică a evacuărilor care lasă persoanele evacuate fără o locuință alternativă adecvată”, au notat reprezentanții Căși Scoiale ACUM!
Primăria Cluj-Napoca anunța încă din toamna anului trecut că imobilele verzi vor fi susținute de administrația locală prin intermediul unei impozitări reduse începând din 2021 și până în 2023.
CITEȘTE ȘI: Boc “joacă” în digital green și dă bani pentru clădiri verzi
Valoarea totală a ajutorului de minimis este de 3.600.000 lei.
Reprezentanții inițiativei civice au formulat o serie de propuneri pentru Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE):
„În fondul de reziliență pentru localități, pe lângă școli, grădinițe, spitale, infrastructura de transport, infrastructura smart city, ar trebui să intre și locuințele sociale.
Criza locuirii (prețurile exorbitante ale locuințelor mai ales în orașele mari, supraîncărcarea cu costurile locuirii, îndatorarea rezultată din costurile locuirii, supraaglomerarea în locuințe, condiții de locuit indacvate în multe cazuri) a fost agravată de pandemie.
Locuințele sociale răspund la nevoia de locuințe adecvate și accesibile ca preț în funcție de venituri pentru multe categorii sociale, nu doar pentru grupurile vulnerabile sau persoanele cele mai sărace.
Conform prevederilor UE, tranziția verde trebuie să fie o tranziție justă.
Justiția sau dreptatea socială trebuie înfăptuită și prin măsuri pentru creșterea fondului de locuințe sociale în funcție de nevoile locale. Numărul de 3000 de locuințe sociale prevăzut în planurile finanțate din fonduri euro multianuale este departe de nevoile din România”, au arătat aceștia.
Câteva observații și propuneri pertinente au vizat chiar Asociația Municipiilor din România (AMR) al cărei președinte este primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc:
„Către domnul Emil Boc:
Șansa despre care vorbiți – fondurile europene alocate pentru ieșirea din criza curentă și flexibilizarea regulilor fiscale – este o șansă fără precedent și pentru creșterea fondului de locuințe sociale.
În 14.01.2021, am transmis o scrisoare deschisă către Asociația Municipiilor din România, sperăm că ați primit-o.
V-am recomandat să solicitați guvernului României să susțină investițiile publice în locuințe sociale. Sperăm că ați primit acea scrisoare, și ați transmis-o către primării. Sperăm ca cele expuse acolo să coincidă cu diagnozele Dvoastră privind nevoia de locuințe sociale”, au adăugat reprezentanții CSA.
Scrisoare deschisă Către Asociația Municipiilor din România poate fi consultată AICI.
În atenția domnului Emil Boc, activ participant în Comitetul European al Regiunilor, a fost prezentat și modul în care în Europa Occidentală, față de care România își propune să atingă standardele dezvoltării urbane și teritoriale, se poartă dezbateri serioase despre rolul locuirii în dezvoltarea incluzivă.
În pregătirea acestui eveniment, s-a notat:
„It is a major element in our fight for a more social Europe: leaving no one behind also means leaving no one without a decent and affordable home! At the same time, it will be a key component of a truly European Green Deal through the upcoming Renovation Wave Strategy, which aims at scaling up the energy renovation of the building stock and at tackling energy poverty.”
Detalii privind proiectul A European Deal for Housing pot fi accesate AICI.
Pentru reforma privind politica locuirii în România, un punct de reper important este recenta moțiune a Parlamentului European privind accesul tuturor la o locuință decentă și accesibilă.
Moțiunea PE poate fi accesată AICI.
Municipiul Cluj-Napoca este angrenat într-un amplu proiect de regenerare urbană, care include și susținerea imobilelor „verzi” pentru a maximiza performanța economică și cea a mediului înconjurător.
Din păcate, progamul de regenerare urbană din municipiul Cluj-Napoca, prin creșterea numărului clădirilor „verzi”, ar putea genera o majorare a prețurilor pe piața imobiliară clujeană.
Cluj-Napoca a rămas pe primul loc în țară la capitolul prețuri imobiliare, potrivit raportului asupra pieței imobiliare rezidențiale realizat de specialiștii analizeimobiliare.ro pentru trimestrul IV al anului 2020.
Clujul imobiliar era deja lansat pe o rampă de creștere accelerată a prețurilor înainte de pandemie, având un avans considerabil față de celelalte orașe ale țării, așa că nu este de mirare că, la finalul anului trecut, prețul mediu/mp în Cluj era cu 340 de euro mai mare decât în Capitală.
Creșterea anuală a fost, la Cluj-Napoca, de 7,6% în 2020. Prețul mediu raportat la întregul municipiu a ajuns la 1 810 euro/mp, iar în zona centrală, cea mai scumpă, la 2.190 de euro pe metru pătrat util.
Spre exemplu, un apartament care acum 5 ani costa 100 000 de euro și-a sporit cota de piață ajungând în 2020 să valoreze 166 200 euro.
sursa foto: eppgroup/facebook.com