In vizor

REZULTATUL A 30 DE ANI DE ABRAMBURIRE A EDUCAȚIEI: Ni se termină ”bacalaureții”

126.454 de absolvenți de liceu s-au înscris în acest an pentru susținerea probelor de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie. Numărul este în scădere față de 2021 când s-au înscris 133.633 de absolvenți, dar și față de 2020 când au fost 155.639 de candidați. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a spus că este îngrijorător acest “trend descrescător”, făcând referire la faptul că a scăzut numărul de candidați înscriși la BAC comparativ cu anii trecuți, potrivit unei declaratii difuzate de Euronews Romania. O analiză Edupedu.ro arată că 40.000 de elevi din actuala generație nu s-au înscris la examen, adică 26% din elevii de clasa a XII-a și a XIII-a seral/frecvență redusă.

Datele oficiale ale Ministerului Educației arată că, la începutul acestui an școlar, au fost înscriși 151.906 de elevi în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă. Anul acesta s-au înscris la probele examenului, 126.454 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a. Așadar, o diferență de peste 40.000 de elevi din actuala generație nu dă BAC-ul anul acesta, în sesiunea din iunie. Este cel mai mare număr din ultimii 4 ani, potrivit datelor publicate de minister.

Sorin Cîmpeanu a spus că pandemia este de vină pentru numărul scăzut al elevilor înscriși la Bacalaureat 2022, în comparație cu anii trecuți.

“Avem puțin peste 126.000 de candidați înscriși anul acesta. Anul trecut am avut peste 133.000 de candidați, în anul 2020 am avut peste 155. 000 de candidați. Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă. Aș vrea să precizez faptul că până în anul 2012 aveam în fiecare an peste 200.000 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat iar acum avem puțin peste 126.000. În anul 2008 am avut un vârf de peste 225.000 de elevi înscriși la Bac”, a spus Cîmpeanu potrivit Euronews România.

Raportat la întreaga generație de 151.906 de elevi, cei care nu s-au înscris din generația curentă reprezintă peste 26%. Adică echivalentul a 1.449 de clase de elevi de clasa a XII-a zi și a XIII-a seral/frecvență redusă, luând o medie de 28 de elevi pe clasă.

Ceea ce este trist, extrem de trist.  La fel de trist ca manualele făcute de niște asistați mintal pentru a fi puse la dispoziția copiilor. Să fie învățați lucruri trăznite.

CITEȘTE: Manualele „spun” lucruri trăznite. Pseudoștiință în Manualul de Limba Română pentru clasa a IV-a

Dar, cum spuneam anul trecut, pe vremea aceasta, până la Bacalaureat, ne trimite copiii la păscut gâște pe câmp, Evaluarea Nțională. Anul trecut, se înscriseseră la acest ”examen” s-au înscris 90% din numărul total al elevilor din clasa a VIII-a. În cifre seci, asta a însemnat că 16.000 de absolvenți ai ciclului gimnazial au închis definitiv manualele școlare, fără a putea să-și continue studiile la liceu.

Și nu putem da vina doar pe pandemie, așa ca ministrul Cîmpeanu. Ci, în primul rând pe sărăcie. Sărăcia acțiunilor politice făcute în ultimele trei decenii în INTERESUL Educației, PENTRU a crea români calificați și educați. Ceea ce a dus la sărăcie lucie în gospodăriile a patru milioane de români.

Conform studiilor și datelor oficiale, doar 4 din 5 copii încheie clasa a VIII-a și doar 7 din 10 sunt absolvenţi de liceu. Iar victimele abandonului şcolar sunt, majoritar, copiii din mediul rural, cei din familiile sărace, din comunităţile de romi sau cei cu dizabilități.

Cu bună ştiinţă politicienii români încalcă Constituţia României (Art. 32 – Dreptul la învăţătură) şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Art. 14 – Dreptul la Educaţie). Ca să-l parafrazez pe Strabon, cei mai viteji dintre români și-au vândut copiii. Că vânzare de copii se cheamă îngrădirea dreptului la educaţie prin discriminare pe criterii etnic-sociale.

Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește analfabetismul funcțional. La fel, avem cele mai multe mame minore din UE, unele chiar la a patra naștere. La casele de copii sunt numeroase cazuri de minore care rămân însărcinate, sau altele în care fetele se prostituează. Crunta realitate a unui stat eşuat în mafiotism de cumetrie: mai mult de 30% din copiii din România trăiesc în sărăcie. Iar mărirea alocațiilor promisă de actuala coaliție tinde să devină o poveste fără sfârșit.

Într-un raport UNESCO privind rata de participare la educația primară și secundară, România ocupă cu brio un ultim loc în cadrul țărilor din Uniunea Europeană. Politicienii români, prin legi imbecile, au reușit prăbușirea indicatorului de participare la educație la vârste fragede, ceea ce demonstrează clar lipsa de interes de creștere a calității învățământului, în pofida declarațiilor sforăitoare. Întreb: când s-a alocat ultima dată 6% din PIB Educației?

Unde este “România educată” a Klaunului Iohannis? La nivel de concedii sudate de vacanţe şi invers.

Rămâne cum s-a stabilit: se desfiinţează clase, se închid şcoli, se desfiinţează posturi, iar în locul pensionaților din şcolile de prestigiu, ajung, fără un concurs care ar dovedi calitatea și performanţa, profesorii cărora li s-au desfiinţat şcolile. Nimic nu se pierde totul se transformă. În bani. Și dacă am vrea să începem de undeva cu asanarea sistemului de educație și cu gândirea unui viitor pentru România, ar trebui prin a o da Justiţiei pe Abramburica Andronescu, să răspundă legal măcar pentru dispariția școlilor profesionale, eliminarea examenului de admitere la liceu și/sau la facultate, modificarea programelor școlare ca pe chiloți, în funcție de obscure interese șamd. Chestii făcute în mandatul său de abramburit Educaţia.

Abramburica a distrus, cu bună știință, în interesul portofelului personal (și al clicii) învățământul românesc. Prin “grija” ei, zeci de generaţii au ieșit din şcoală fără să ştie aproape nimic. Angajatorii nu au avut ce să aleagă din rândul tinerilor absolvenţi. Cu sau fără Bacalaureat, elevii care au terminat (și mai termină) liceul, după sistemul bolnav abramburit de Abramburica, sunt condamnaţi să ajungă şomeri, chiar și dacă reuşesc să intre la o facultate și să o termine. Căci şi facultatea, la modul în care au gândit-o alde fabricile de diplome, nu este decât o perioadă de evitare a statutului de şomer. Odată finalizate studiile superioare, tânărul ajunge tot în baza de date de la AJOFM. Nu o diplomă luată pe baza unor examene abramburite ajută tinerii să-şi facă un rost în viaţă, ci o orientare corectă a lor spre meserii cerute pe piaţa muncii. Nu toată lumea trebuie să termine o facultate, dar cine să le-o spună? Tembelizorul?

Am avut un Premier plagiator. Rectori plagiatori. Miniştri şi Şparlamentari cu CV-urile mai false decât nişte buze botoxate şi cerem responsabilitate?

Vorba unui copil care n-a mai apucat să-și ia BAC-ul, toţi aceşti ”politicieni” au făcut tot ceea ce a fost posibil ca „sfârşitul învăţământului românesc” să fie „precum al lui Ştefan cel Mare – un soare strălucitor care apune de la o rană la picior”…

”Rana” politicienilor noştri este la cap. De unde se şi împute.