Analizele probelor ADN prelevate vara trecuta din mormantul domnesc de la Curtea de Arges, unde se presupune ca ar fi fost inmormantat Vlaicu Voda, au avut rezultate extrem de interesante, spun cercetatorii proiectului Genesis. Probele au fost analizate la Cluj, la Institutul de Cercetari Interdisciplinare in Bio-Nano Stiinte.
“Am facut probe de strontiu pentru dentitie, pentru a vedea ce dieta au avut ei si am mai facut o chestie elementara inainte de a face orice alte miscari si anume analiza radio carbon, pentru a stabili exact data. Au aparut niste rezultate foarte interesante, pe care le vom face publice intr-o luna de zile. Am predat materialul pentru publicare intr-o revista stiintifica si suntem obligati ca, pana nu apare materialul, sa nu le facem publice”, a spus Alexandru Simon, cercetator in cadrul proiectului la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Romane.
Genesis este un proiect pe trei ani, care a angrenat specialisti de la Academie Romana, de la Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Scopul proiectului unic in Romania este realizarea unei baze de date genetice si stabilirea originii domnitorilor romani.
Exista o serie intreaga de dezbateri, care spun ca dinastia Basarabilor ar avea origine cumana, iar acest proiect ar putea in sfarsit sa faca lumina in aceasta problema. Primul pas a fost deschiderea presupusului mormant al lui Vladislav I, cunoscut si sub denumirea de Vlaicu Voda, care a fost nepotul lui Basarab I si unchiul lui Mircea cel Batran. Cercetatorii au prelevat probe biologice, dar si mostre din imbracamintea cavalerului de la Curtea de Arges.
“Ce va pot spune, inca de pe acum, este ca sunt niste rezultate extrem de interesante, si mai mult decat oricand va fi necesar sa se vada ce este la Cozia, daca este intr-adevar Mircea cel Batran. Daca este Mircea cel Batran, avem un termen de comparatie cu defunctul de la Curtea de Arges, daca nu este Mircea cel Batran, si asta se poate stabili pe radiocarbon, daca nu iese datarea pe 1480 plus-minus 30 de ani, atunci avem o problema pentru ca nu avem termen de comparatie pe mormintele cunoscute ale domnilor Tarii Romanesti”, a explicat Alexandru Simon.
Chiar daca proiectul a fost contestat de nationalisti si chiar de fostul ministru al culturii, Puiu Hasotti, care a dorit sa opreasca prelevarea de probe de la Cozia, lucrurile par sa se aseze acum pe un fagas normal.
“Din noiembrie ni s-a aprobat finantarea , ne finanteaza, asa cum era firesc de la bun inceput, lucrurile s-au normalizat, mitropolitul Olteniei era extrem de deschis fata de idée si acum ramane sa vedem cand vom putea merge efectiv fizic acolo”, ne-a precizat Simon, dar a subliniat ca prima data este necesara publicarea rezultatelor pentru a vedea cat de importanta este studierea cazului de la Cozia.
Rezultatele surprinzatoare ale analizelor ADN din mormantul de la Curtea de Arges vor fi date publicitatii cel mai probabil la finalul lunii martie.
Foto: www.infocurteadearges.ro