Analiza, Politica

Recensământul s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori

Scris de 555

Recensământul peersoanelor și locuințelor 2022 s-a încheiat. Apar și primele date, primele analize. Profesorul Vasile Ghețău, implicat în acest proces, oferă într-un vast comentariu date interesante despre operațiunea anului în România:

”Recensământul Populației și al Locuințelor 2021 și-a încheiat faza cea mai importantă – înregistrarea populației și locuințelor. După primele operațiuni de verificare, corectare și validare a chestionarelor vom cunoaște spre sfârșitul anului rezultatele provizorii. Din datele centralizate zilnic la Institutul Național de Statistică se poate contura, cu prudență și inerente estimări, o cifră fie și aproximativă a populației rezidente recenzate pe județe la sfârșitul ultimei zile de recenzare, duminică 31 iulie 2022. La fel de importante sunt învățămintele acestei ample operațiuni statistice naționale, atâtea cât pot fi desprinse din evoluțiile recenzării în lunga perioadă a acestei faze, de la 14 martie la 31 iulie 2022, dar și din evenimente și dezvoltări având legătură cu recensământul.

Pentru data de 1 decembrie 2021, cea de referință a tuturor informațiilor din chestionarele de recensământ, Institutul Național de Statistică a estimat o populație rezidentă de 19.023.542 locuitori. Cifra a fost reperul mersului înregistrărilor în toată perioada menționată. De ce 1 decembrie 2021? Pentru că documentele elaborate de Parlamentul European și de Comisia Europeană prevăd obligația Statelor Membre de a efectua recensăminte care să se refere la populație rezidentă (pe localități) la un moment de referință din anul 2021, exigență menită a asigura deplină comparabilitate a datelor asupra populației rezidente în cele 27 de State Membre.

Au fost exprimate unele îndoieli asupra cifrei reper a Institutului Național de Statistică, dominând opinia că populația rezidentă a țării este mai mică după imensele valuri de emigranți și masiva scădere naturală de după recensământul din octombrie 2011. Este de admis că această opinie putea fi valabilă pentru populația rezidentă dinainte Pandemiei Covid-19. Criza pandemiei, deteriorarea situației economice în țările dezvoltate de emigrare a românilor, recrudescența șomajului și incertitudinea din țările de emigrare a românilor au determinat un număr de români având reședința în alte țări să se întoarcă acasă. Nu se cunoaște numărul lor și măsura în care populația rezidentă în țară s-a mărit. Cu alte cuvinte, nu se putea ști în ce măsură populația rezidentă la 1 decembrie 2021 estimată de Institutul Național de Statistică înainte de recensământ putea fi inferioară celei reale de la recensământ. Cifra orientativă a constituit însă un ghid pentru urmărirea mersului recenzării, a determinării numărului de recenzori care trebuiau recrutați și instruiți, a organizării întregii recenzări.

Datele Institutului Național de Statistică permit, în mare, estimarea numărului de locuitori înregistrați în toată perioada de înregistrare, cea a autorecenzării și cea a înregistrării cu recenzor la domiciliu ori cu recenzor la centrele de recenzare asistată, această din urmă metodă fiind reluată din faza autorecenzării la solicitarea populației și a primăriilor, după marele succes avut anterior. Prudența provine din faptul că precizia estimărilor este influențată de schimbări survenite în producerea datelor de recenzare în ultimele zile. Institutul Național de Statistică a luat la 26 iulie decizia de a stopa producerea datelor zilnice în profil teritorial, din rațiuni tehnice, pentru a privilegia doar colectarea datelor de recenzare într-un context de creștere masivă a numărului de persoane înregistrate în ultimele zile ale perioadei de recenzare (așa cum s-a întâmplat și în ultimele zile ale perioadei de autorecenzare încheiată la 27 mai) și de posibilă suprasolicitare a unor componente ale platformei de recenzare. Institutul preciza la 29 iulie, prin Bogdan Drăghia, purtător de cuvânt în probleme de recensământ: „Pe județe aveam o raportare zilnică, pe orașe mai rar, dar acum nu mai avem acces la aceste date, nu se poate face exportul celor colectate. Singurele date pe care am reușit să le mai extragem este că joi (28 iulie-VG) s-au recenzat aproximativ 115.000 – 120.000 de persoane”.

Motivarea era următoarea, prezentată cu prudență de purtătorul de cuvânt: „ …este posibil ca blocarea exporturilor de date să fie o măsură de siguranță, pentru a nu bloca procesul de colectare al datelor, având în vedere că sunt centre de recenzare unde s-au format cozi. La fel s-a întâmplat și după ce s-a prelungit autorecenzarea‟. În fine, Bogdan Drăghia a avansat și o posibilă perspectivă: „Este posibil să încheiem recensământul cam cu un milion de persoane nerecenzate. La fel s-a întâmplat și la recensământul precedent. Restul datelor vor fi agregate din baze instituționale, ne e greu să precizăm acum cu exactitate care‟ (Europa libera.org. Recensământ 2022. Platforma informatică are noi probleme: INS nu mai are acces la datele zilnice

Acesta este contextul complicat de estimare a datelor prezentate în articol prin demersul urmat.

Ce cuprinde populația recenzată în totalitatea ei

Numărul locuitorilor recenzați la terminarea perioadei de înregistrare, la 31 iulie, nu constituie însă cifra populației rezidente la data recensământului. Acolo unde se știe că recenzarea la domiciliu nu a acoperit toate locuințele, din rațiuni variate, Institutul Național de Statistică are instrumentele identificării persoanelor cu reședința obișnuită în țară (trăiesc aici) care nu au fost recenzate și includerii lor în populația rezidentă la 1 decembrie 2021. Este o operațiune complexă, de consultare a unui mare număr de baze de date și registre administrative aflate în bazele de date ale recensământului ale INS și actualizate în prima fază a recensământului. Exigențele impun identificarea unui număr de caracteristici personale care să ateste multiplu că persoana locuiește în țară, are activități economice ori școlare în țară, frecventează instituții medicale, plătește regulat taxe și impozite, ocupă o locuință în țară, este inclusă în sistemele de asistență socială din țară, primește pensia în țară, este salariat ori are alt statut profesional în țară și altele. Se urmărește deci confirmarea prin informațiile menționate și altele a statutului de persoană rezidentă în țară și includerea ei în populația rezidentă la 1 decembrie 2021. Evident, proporția populației rezidente determinate astfel nu poate fi mare la nivel național dar poate fi importantă la nivel de localități și județe. Alte instrumente sunt apoi folosite pentru stabilirea structurii gospodăriilor familiale. Tehnicile au fost folosite și la recensământul din anul 2011, într-un context de sub-înregistrare importantă, provenită esențial din organizarea defectuoasă a recenzării și folosirea unor hărți „primitive‟ ale sectoarelor de recensământ.

Populația recenzată până la 1 august 2022

În estimarea numărului populației recenzate până la 1 august se includ trei componente, două cunoscute și una estimată. Cele două componente cunoscute sunt (1) numărul populației înregistrate în perioada 14 martie-27 mai, în faza autorecenzării, (2) numărul populației recenzate în perioada 31 mai-25 iulie și (3) numărul estimat al populației recenzate în ultimele șase zile de recenzare, 26-31 iulie. Primele două componente sunt cunoscute: 8901604 și, respectiv, 8314702 locuitori, însemnând împreună, rotunjit, 17,2 milioane locuitori. Datele asupra numărului de locuitori recenzați în zilele de 26-31 iulie nu se cunosc, explicațiile date de INS fiind deja menționate. Numărul de persoane recenzate în zilele anterioare este cunoscut la nivel de județe. Este însă cunoscută și amplificarea masivă a recenzărilor după 25 iulie, ceea ce face nerealistă tentativa de a extrapola datele dinainte de 26 iulie. Ce-i rămâne de făcut demografului? Tot o extrapolare, bazată pe o ipoteză parțial realistă la nivel de județe: recenzarea în cele șase zile a unui număr dublu de persoane în raport cu numărul din ziua de 25 iulie, ultimul număr cunoscut. Dacă o dublare, ca valoare medie zilnică, este posibilă, datele din ultimele zile ale autorecenzării au demonstrat-o, aplicarea uniformă la nivelul județelor a ipotezei este discutabilă. Este de admis că dinamica ascendentă a recenzărilor a fost mai mare în județele care aveau de recuperat o proporție mai mare de populație nerecenzată. Formularea unor ipoteze diferențiate pe județe nu are fundament. Ar putea însă exista în ipoteza adoptată o compensare.

Populația recenzată în zilele de 26-31 iulie cu ipoteza adoptată duce la o populație recenzată de 992 mii locuitori. Ar rezulta astfel o populație totală recenzată la 31 iulie de 18,2 milioane locuitori. Să nu uităm, cifra se referă la data de 1 decembrie 2021, momentul de referință al recensământului. Față de populația rezidentă estimată de INS la aceeași dată, 19 milioane, diferența este de 800 de mii locuitori. Ar însemna o populație recenzată de peste 95 la sută. Dacă ținem cont de contextul general în care s-a efectuat recenzarea populației în lunga perioadă de înregistrare proporția poate fi apreciată drept foarte bună, la nivel național. Recensămintele nu pot fi, oriunde, operațiuni farmaceutice. Cifra de 19 milioane a Institutului Național de Statistică este o estimare, pornind de la toate informațiile asupra mișcării naturale și migrației externe pe care le-a putut avea Institutul pentru anul 2020 și recurgând la extrapolări, poate chiar proiectări, pentru lunile anului 2021. Abateri ale populației recenzate față de această cifră și cele corespunzătoare pe județe trebuie acceptate și investigate cauzele, mecanismele producerii lor și implicațiile. La nivelul populației județelor, se adaugă și o altă componentă, migrația internă.

Coborând la nivelul județelor. Imperativul prudenței

Cât de complicate au fost căile schimbărilor numărului populației rezidente de la recensământul din anul 2011 până la recensământul din decembrie 2021 la nivelul județelor, sub impactul scăderii naturale a populației, al migrației interne cu schimbare de domiciliu și de reședință și al migrației externe, pot fi exemplificate prin cazul unui județ. Este un județ din nordul țării, mai puțin dezvoltat economic și mai puțin urbanizat, în care populația recenzată până la 26 iulie a depășit cifra estimată de Institutul Național de Statistică. Datele din anii 2012-2021 permit cunoașterea atât a dimensiunii scăderii naturale, cât și a soldului negativ al migrației interne (cu schimbare de reședință permanentă (domiciliu) și cu schimbare de reședință obișnuită) iar din agregarea componentelor migrația externă pare să fi fost, în mod surprinzător, pozitivă în perioada 2012-2021. Situația pare una particulară dar nu poate fi exclusă dacă luăm în considerare fluxurile de migrație externă de retur în contextul crizei pandemiei și post-pandemiei și tot ce au însemnat creșterea șomajului și restructurările pieței muncii în țările dezvoltate de destinație a emigrației românești. S-ar putea ca situația să fie similară în toate cele cinci județe care la 25 iulie aveau o populație recenzată superioară celei estimate de Institutul Național de Statistică (Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Teleorman, Vrancea).

La 25 iulie în afara celor 5 județe menționate cu recenzare totală a populației (în raport cu cea estimată de INS) erau 11 județe cu grad de recenzare între 99,9 și 77,2 la sută. Terminarea recenzării în doar 2-3 zile din cele care urmau era fapt iminent chiar cu menținerea numărului de locuitori recenzați la 25 iulie în zilele următoare. Cu ipoteza adoptată asupra desfășurării recenzării în zilele de 26-31 iulie numărul județelor cu recenzare totală a populației este de 20. În figura 1 pot fi văzute proporțiile populației nerecenzate pe județe, estimații, la terminarea recenzării, la 31 iulie, în celelalte 21 de județe și în Capitală.

Dacă o ne-recenzare în jur de 5 la sută la nivelul populației țării ar fi uniformă teritorial, posibilitățile de recuperare au coerență și pot asigura rezultate realiste. Recuperarea este multiplu favorizată de numeroasele baze de date și registre administrative transferate la Institutul Național de Statistică înaintea demarării recenzării. Dificultăți pot apărea în cazuri de ne-recenzare importantă în unele unități teritoriale. Nu poate să nu surprindă imensa proporție a bucureștenilor nerecenzați – 22 la sută! Aproape un sfert din populația rezidentă estimată de INS. Și la timișoreni, ieșeni, sibieni, constănțeni și brașoveni proporțiile sunt mari. Ei sunt de fapt locuitorii orașelor respective și ei au împins în jos gradul de recenzare, nu ceilalți locuitori ai județelor. Cu alte cuvinte, se pare că în populațiile cele mai instruite din aceste județe, din marile orașe, filozofia anti-recenzare la domiciliu a fost mai răspândită. Nu se poate spune anti-recensământ la modul general pentru că dacă vom examina figura 2 vedem că în Capitală și în județele respective gradul de autorecenzare a fost cel mai ridicat. Cu alte cuvinte, în multe cazuri filozofia a fost mă recenzez online dar nu cu recenzor la domiciliu.

Ce urmează?

Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare a celei mai dificile faze a Recensământului Populației și al Locuințelor 2021, operațiunea statistică cea mai importantă pe care a desfășurat-o și o desfășoară în ultimii 10 ani.   Este de aștepta ca Institutul să comunice în zilele care vin starea recenzării populației la 31 iulie și pașii, operațiunile care vor fi desfășurate în continuare de verificare, corectare, validare a datelor înregistrate până la 1 august. Totodată, este de dorit ca Institutul Național de Statistică să informeze opinia publică aspra criteriilor, tehnicilor, instrumentelor și metodelor ce vor fi aplicate pentru recenzarea persoanelor cu reședința în România la data recensământului și nerecenzate din variate rațiuni. Opinia publică are dreptul la transparență totală și la asigurarea că toate informațiile personale vor fi folosite în deplină concordanță cu prevederile legale iar operațiunile vor urma numai criterii științifice aplicate cu scrupulozitate și responsabilitate. De asemenea, opinia publică așteaptă calendarul publicării rezultatelor recensământului, cele provizorii în primul rând și apoi cele finale.”, susține profesorul în analiza sa.



ULTIMA ORĂ

  • Acum 5 hours In vizor
    ”Pornohaci” invitat la Zilele Comunei Jucu. Pe bani publici. De ce?
  • Acum 6 hours In vizor
    Pro TEMBEL l-a omorât pe Florin Salam. Acesta susține că zvonurile sunt o exagerare. Fără să își ceară scuze, prompteriștii au șters știrea de pe site
  • Acum 8 hours Jos palaria
    JOS PĂLĂRIA! Vernisaj Darius Ludwig la Khetane!
  • Acum 10 hours FOTOGRAFILA
    BAȘI, ARTIFICII ÎN NOAPTE, BETOANE ȘI CLAXOANE: Bine că amicul Videanu livrează, că Emil Boc dalează. Dacă și ce e pe malul Someșului în Grigorescu e parc, atunci să ne fie nouă rușine! Că nu protestăm
  • Acum 17 hours Din oras
    Garibaldi, podul care ”OSĂ” fie modernizat încă din 2014. Ecoul lui Boc, Dan Tarcea, a mai zis și el niște cuvinte despre cum ”OSĂ” fie mai frumos, mai trainic și mai arătos
  • Acum 18 hours Din oras
    ZILELE CULTURII MAGHIARE DIN CLUJ-NAPOCA: Ministrul Culturii din Ungaria și nunțiul apostolic în România, la sfințirea Bisericii ”Sf. Mihail” după restaurare
  • Acum 18 hours Din oras
    Emil ”OSĂ” Boc și-a sos ”Ecoul” și ”Inutilul” pe stradă să se tragă-n chip cu niște puble de gunoi inteligente. Cel mai inteligent lucru la aceste pubele este afacerea de cumetrie prin care au fost achiziționate de la ex-penelistul Doru Stoica
  • Acum 20 hours Politica
    PSD: Nu susținem diminuarea schemei de compensare a prețurilor la energie, ci reglementarea pieței
  • Acum 1 day FOTOGRAFILA
    Oare Urbanistul de Cumetrie știe ce scrie pe autorizația construcției din fotografie? Sau a semnat ca “primarul Boc” pentru un amic imobiliar?
  • Acum 1 day In vizor
    Emil Boc, invitație specială de participare la KHETANE din partea cetățenilor Clujului
  • Acum 2 days In vizor
    AM TRĂIT S-O VEDEM ŞI PE ASTA: Viktor Orban, citat de CNCD după discursul de la Băile Tușnad
  • Acum 2 days In vizor
    Inspectorul Şef al ISJ Cluj şi-a dat un comunicat prin ISJ Cluj care să-i justifice plimbărica pe bani publici în Tenerife: “E responsabilă cu evaluarea activităților derivate din această Mobilitate Erasmus+”
  • Acum 2 days Jos palaria
    Înepe Khetane #Comunități_Împreună! Clujenii sunt aşteptaţi, cu mare drag, la festival!
Citește și...
Recomandările redacției
TOP CITITE