Învățământul gimnazial înregistrează un declin fără precedent, conform ultimului Raport privind Rezultatele Evaluării Naționale publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din cadrul Ministerului Educației: un număr de 18.731 de elevi care în clasa a IV-a, la Evaluarea Națională din anul 2015, aveau rezultate bune și reușeau să dea răspunsuri corecte la peste 50% dintre problemele din test, nu au reușit să ia o medie peste 5, patru ani mai târziu, la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a din 2019.
Din păcate, aceste date „fierbinți” care reflectă nivelul de pregătire al elevilor de gimnaziu nu se regăsesc nici pe site-ul oficial al Ministerului Educației Naționale, iar concluziile raportului nu au intrat nici măcar în analiza președintelui Klaus Iohannis (care se lansa în campania prezidențială din 2014 cu tema majoră a „României Educate”, un proiect rămas doar o proiecție pe hârtie), nici a premierului Ludovic Orban ori a ministrului Educației Naționale.
Între timp, conform Raportului publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare, concluziile sunt mai mult decât îngrijorătoare:
peste 18.000 de elevi care înregistrau rezultate bune în 2015, la nivelul clasei a IV-a, au intrat într-un declin evident la doar 4 ani distanță, înregistrând rezultate sub medie la nivelul clasei a VIII-a, în 2019.
Degradarea rezultatelor școlare pentru un număr atât de mare de elevi (peste 17% din totalul elevilor pentru care există date atât de la clasa a IV-a, cât și de la clasa a VIII-a, în baza de date a CNEE) relevă o gravă problemă la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar, în special la nivelul ciclului gimnazial:
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a”, notează raportul citat.
În concluziile raportului, specialiștii CNEE precizează că „cosmetizarea” rezultatelor înregistrate de elevi este chiar în detrimentul acestora și a actului educațional ca atare:
„Dorim ca efectul publicării acestor analize să fie o responsabilizare a tuturor factorilor implicați, direct sau indirect, în procesul educațional, astfel încât rezultatele învățării să fie îmbunătățite, iar testele administrate în cadrul evaluărilor să scoată în evidență această tendință.
Trebuie înțeles și faptul că o „cosmetizare” a rezultatelor obținute la evaluările realizate de către profesorii din școală nu este nici în interesul elevului, nici în interesul procesului de învățământ, împiedicând cunoașterea situației reale și orientarea școlară corectă a elevilor”, notează aceștia.
Deși aceste date au fost publicate cu cca două săptămâni în urmă, nici unul dintre decidenții implicați în procesul educațional, de la ministrul Educației la premierul Orban ori președintele Klaus Iohannis, nu s-au pronunțat pe marginea acestor concluzii îngrijorătoare și a raportului întocmit chiar de către o structură din subordinea Ministerului Educației.
Rezultatele dezastruoase afișate la finalul anului trecut la testele PISA plasau România într-o zonă gri a actului educațional: peste 30% dintre elevi înregistrau rezultate sub minimul necesar, astfel încât România ocupa locul 47 din 79. Gradul de analfabetism funcțional este la cote maxime: 44 la sută dintre elevi nu înțeleg ce citesc.
În acest context, ministrul Educației, Monica Anisie, aprecia că rezultatele dezastruoase ale elevilor, ce relevau carențe grave ale actului educațional, nu reprezentau un motiv de îngrijorare:
„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a spus Anisie.
Fostul ministru al Educației, profesorul universitar clujean Mircea Miclea, aprecia la acel moment declarațiile făcute de Anisie drept niște aberații:
„Cu regret trebuie să spun că bate câmpii”, a reacționat Mircea Miclea, după declarațiile făcute de Monica Anisie, ministrul Educației.
Din păcate, rezultatele slabe din ciclul gimnazial au fost confirmate recent chiar de către Centrul Național de Evaluare și Examinare, structură din cadrul Ministerului Educației. Chiar și în aceste condiții, concluziile îngrijorătoare surprinse în raport nu trezesc interes în rândul guvernului liberal.