După lupte seculare ale politicienilor cu propria utilitate de afaceri, Fabrica Clujana și-a sistat activitatea de producție și va fi alungată din spațiile din Piața 1 Mai. Până la sfârșitul lui 2022 poate fi declarat falimentul. Iar terenul valoros de sub amărâta afacere, condusă în mod incompetent de către politrucii parașutați în funcția de director general, va putea fi valorificat imobiliar prin pilele, cunoștințele și relațiile Urbanismului de Cumetrie din ”bocărie! (că primărie nu mai poate fi numită).
- Clujana a intrat în insolvență în ianuarie 2018, în urma unei decizii luate de Tribunalul Specializat Cluj. Activitatea la Clujana a continuat ca urmare a contractelor existente. La acea dată, Clujana avea o datorie de 15 milioane lei către ANAF. Societatea este deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, care are peste 93% din acţiunile societăţii, restul aparţinând unei asociaţii a angajaţilor şi SIF Oltenia.
- FĂRĂ LICITAŢIE, CJ Cluj a dat 4,8 milioane pe datoriile Clujana SA. În fapt, CJ Cluj a reuşit cu Clujana SA ce n-a reuşit cu Cluj Arena SA: un ajutor de stat pentru plata datoriilor la stat!
- Clujana a suspendat producția, după ce a fost evacuată din spațiile din Piața 1 Mai. Eliberarea spațiilor a fost solicitată de Consiliul Județean Cluj, în calitate de acționar majoritar, din cauza datoriilor acumulate de fabrică în ultimii ani.
”Solicitarea a fost făcută de către ANAF, unde se acumulase niște datorii destul de mari. În momentul respectiv (2018, anul în care, prin ”cumpărarea” datoriilor Consiliul județean a devenit proprietar al fabricii), Consiliul Județean, ca să nu lase fabrica executată și în insolvență, a achitat datoriile Clujanei, în jur de 23 de milioane de lei care erau la ANAF, astfel putându-se să se facă reintegrarea economică. În februarie 2020 datoriile la ANAF s-au soldat, dar au rămas niște datorii către furnizor și a salariaților”, a venit cu niște explicații la Antena 3, Călin Oancea, actualul director al Clujana.
Din intervenția de la Antena 3 aflăm că au avut o idee de reorganizare care a vizat deschiderea mai multor sucursale în țară, dar ideea nu a mers conform planurilor. Ne zice Oancea: ”Din păcate, planul s-a dovedit a nu fi foarte benefic, în sensul că nefiind producție ca să vină din urmă, nu prea aveai ce vinde în acele magazine și întrucât toate erau pe minus, am decis închiderea lor din iunie și iulie 2020. Erau la Bistrița, la Sibiu și la Oradea”.
Dar omite să spună cum, în 2020, aflată în insolvență, Clujana a cumpărat o fabrică de încălțăminte cu probleme financiare din Brașov. Și-a cumpărat hârbul un ciob. Cu prețul de 1 euro, Clujana se hărnicea să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni, 66%, deținut de Platforma ROCA la producătorul de încălțăminte S-Karp din Brașov, potrivit profit.ro.
Ca să înțelegeți absurdul situației: Clujana reușise să acumuleze datorii în ultimii ani și a fost salvată de la faliment de Consilul Județean, acționarul județean, care a achiziționat toate activele deținute de companie. În ciuda acestui fapt, vrea să își extindă activitatea, achiziționând o altă fabrică ce are datorii și pierderi. În 2018, fabrica din Brașov a avut pierderi de 629.508 lei și datorii de 1.979 888 lei.
ROCA este prima platformă de investiții și management care identifică brand-uri românești cu potențial de creștere, cărora le asigură o structură stabilă și o dezvoltare sănătoasă. Printre inițiatorii acestui proiect se găsește și Casa de Insolvență Transilvania, administratorul judiciar al fabricii Clujana. Astfel că nu este o surpriză propunerea de preluare a unei fabrici aflată în portofoliul ROCA. În 2020 Ziar de Cluj scria: ”Putem spera doar că această propunere să fie de bun augur pentru fabrica clujeană și să nu reprezinte o mutare care să aducă falimentul.”
Dar s-a rămas cu speranța.
Mai întâi a fost insolvența. “Pentru salvarea acestei societăți nu avem altă opțiune decât procedura de insolvență. Toate celelalte discuții sunt inutile”, afirma președintele CJ Cluj, Alin Tișe, în 2018.
După care, s-au gândit la creșterea liniei de producție. „În continuare, sperăm să creștem producția sau cel puțin valoarea adăugată. Asta este tema noastră până la elaborarea planului de reorganizare”, decreta directorul Clujana, Florin Gliga (poștașul șef de azi – noua sinecură a soldatului loial al PDL al PNL), în 2018.
Au pregătit între timp și o casă nouă pentru iubitul brand. ”În prezent se fac demersurile necesare pentru relocarea Clujana în una din halele nou construite în Parcul Industrial Tetarom I de pe strada Tăietura Turcului nr. 47”, se preciza într-un comunicat al CJ Cluj, tot în 2018.
În 2020, Clujana concedia 70% dintre angajați ca o măsură disperată pentru a evita… falimentul. Dintre cei 50 pe care îi avea în 2019…
În 2021, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, spunea cu subiect și predicat: ”Consiliul Județean nu poate să aloce bani pentru a ține o fabrică. Nu suntem administratori de fabrici”.
Iar anul acesta, în februarie, a fost lăsată fără căldură, după ce furnizorul de gaz a solicitat plata datoriilor restante în plină iarnă. ”Situația e neplăcută, stăm în frig, cu șubele pe noi. Au ales prost momentul…”
Așa că nu e nici o noutate. După cum Ziar de Cluj anunța, încă din 2019: ”Devine din ce în ce mai clar pentru toată lumea: de Clujana se va alege praful. În decembrie 2018, Consiliul Județean a cumpărat fabrica aflată în insolvență pentru 4.8 milioane de euro, însă viitorul e sumbru pentru faimosul brand clujean. Mai sunt 50 de angajați, falimentul bate la ușă”.
Ziar de Cluj v-a arătat, în nenumărate materiale, cum s-au jupuit zeci de piei de pe “Clujana”. Tot noi suntrem cei care am speculat și cui i-ar folosi falimentul. Am arătat că falimentarea accelerată a brandului de succes, cândva, al Clujului, sub înaltul patronaj al incompetenţilor de la Consiliul judeţean şi pleiada de preşedinţi politici ai acestei instituţii, ascunde interes imobiliare. Previzionam, în 2018, că vom vedea cine și ce anume va construi, după ce se va trage terenul de sub defuncta ”Clujana” – care va fi azvârlită într-o hală de Tetarom, cât să mai funcționeze o vreme pe bani publici şi numai pentru a mai justifica niște sinecuri politice nesimțite.
Revenind la ”afacerea din 2018, CJ Cluj, FĂRĂ LICITAŢIE, a cumpărat atunci, cu 4,8 milioane de euro, doar 7% din Clujana, că restul de 93% erau deja în proprietatea CJ Cluj, a judeţului, cum s-ar zice – ceea ce înseamnă o creştere a cotei Fabricii la aproximativ 68,6 milioane de euro…
- Nouă imobile, terenuri și construcții, deținute de fabrica de încălțăminte, respectiv birouri, spații comerciale, curți și hale de producție, au trecut în proprietatea județului Cluj.
Toate chestiile înşirate ERAU în proprietatea judeţului Cluj care, prin CJ Cluj, deţinea 93% din Clujana SA. Restul de 7 procente sunt în proprietatea SIF Oltenia – 1% şi ale Asociaţiei PRIV 92 – 6%.
În fapt, după cum spuneam, s-a făcut o scărpinătură generoasă pe după ceafă pe banii publici şi S-A DAT UN AJUTOR DE STAT MASCAT PENTRU PLATA DATORIILOR CĂTRE STAT!
Și mascarada continuă pentru a afla cine și ce va construi pe trenurile deținute de defuncta Clujana.
De când ne-am procopsit cu administrație pedelisto-liberală, Clujul a pierdut: Fabrica de Bere, Napolact, Feleacu, Clujana șamd. – branduri puternice, cu renume. A ”câștigat”, în schimb, niște imobiliare.
Fabrica Clujana a fost înființată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După Primul Război Mondial (1914-1918) a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în ”Dermata” și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.
A fost nationalizată de guvernul comunist în 1948 și redenumită ”Fabrica de încălțăminte Janos Herbak”, apoi ”Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj”, iar în final „SC Clujana SA”. În anii ’80, fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc.
UPDATE: Contactat de Ziua de Cluj, președintele CJ Cluj a infirmat orice speculații conform cărora ar fi vorba despre interese imobiliare private în ceea ce privește clădirea și terenul fabricii Clujana.
”Terenul și clădirea aparțin de Consiliul Județean, deci, practic, nu există persoane fizice care să aibă interese, este exclus. E proprietate de stat și așa va rămâne. Și halele, și clădirea, și terenul. Nu au cum să ajungă în proprietate privată deoarece nu sunt de vânzare, nici terenuri pentru care să se facă afaceri imobiliare, pur și simplu este proprietatea județului Cluj”, afirmă Tișe.
Acesta susține că reprezentanții CJ Cluj au încercat să dea o mână de ajutor, însă nu a existat cadru legal pentru finanțarea Clujana.
”Am încercat de-a lungul anilor să găsim o formă juridică de a finanța, dar din păcate nu există în momentul de față una, pentru că Statul, prin Consiliul Județean Cluj, nu poate să finanțeze o fabrică falimentară, oricare ar fi aceea. Nu există o bază legală și în mod evident nu putem finanța fabrica, cum nu putem finanța o afacere privată din bugetul Consiliului Județean”.
Președintele CJ Cluj a vorbit și despre o eventuală privatizare și a explicat că doar brand-ul poate fi cumpărat, deoarece clădirea și terenul se află în proprietatea Consiliului.
”Clujana în momentul de față nu mai are nimic, clădire, terenuri. Acestea sunt în proprietatea statului și a Consiliului Județean Cluj și nu pot face obiectul unei tranzacții imobiliare. Fabrica a rămas cu angajații, circa 50 de persoane sau chiar mai puțin. Nu mai au spații de funcționare. Au doar marca în sine, care și aceea trebuie evaluată printr-o expertiză. În rest, Clujana nu are nimic în proprietate nici astăzi. Dacă ar fi să fie privatizat ceva acolo, nu prea este ce să fie vândut. Ar fi cumpărată strict doar pentru nume și personalul calificat care lucrează acolo”.