Eveniment

Psihologul Daniel David și teologul Ioan Chirilă candidează marți la funcția de rector

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca își alege marți, 3 martie 2020, rectorul pentru mandatul 2020-2024. Candidații înscriși în alegerile UBB pentru poziția de rector sunt Daniel David – psiholog, prorector responsabil cu Cercetarea, și Ioan Chirilă – teolog, președintele Senatului universitar. În prezent, rectorul UBB este, pentru al doilea mandat, Ioan Aurel Pop, care în 2018 a decis să cumuleze și funcția de rector, și funcția de președinte al Academiei Române. “Într-o universitate world class, predarea trebuie făcută altfel, nu după formula: stai jos și scrie și te verificăm la examen!”, a declarat David, în cadrul dezbaterii organizate de UBB înainte de alegeri. “În măsura în care vom adopta soluții menite să restaureze o recompensație în zona echității, atunci vom putea elimina discrepanțele și vom genera un alt entuziasm pentru sporirea excelenței în nivelul diactic”, a spus Chirilă.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță într-un comunicat remis Edupedu.ro că “peste 1.600 de cadre didactice, cercetători și studenți ai Universității Babeș-Bolyai vor alege marți, 3 martie 2020, persoana care va ocupa funcția de rector în perioada 2020-2024”.

Daniel David (48 de ani) este prorector, din 2016, al Universității Babeș-Bolyai. A absolvit în 1996 Facultatea de Psihologie și Științele Educației la UBB, obținând titlul de psiholog licențiat. “Ultimii doi ani de studiu (1995-1996) au fost parcurși într-un singur an”, precizează acesta, în CV-ul său. În 1999 a obținut titlul de doctor în psihologie, cu lucrarea “Mecanisme inconștiente de reactualizare a informațiilor”. Până în 2002 a urmat studii postdoctorale la Albert Ellis Institute for Rational Emotive Behavior Therapy (REBT), în New York, SUA, și la Academy of Cognitive Therapy în SUA, precum și un program postdoctoral de cercetare și practică în psihologie clinică la Mount Sinai Medical Center, New York, SUA.

Din 2007 este profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, iar din 2008 la Mount Sinai School of Medicine în New-York, SUA.

David este directorul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai, autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor apărută la Polirom. A fost Vicepreședintele Comisiei Prezidențiale pentru elaborarea și analiza politicilor în domeniile educației și cercetării, comisie condusă de Mircea Miclea și al cărui proiect a stat la baza legii educației 1/2011.

în 2008 a fost decorat de președintele Traian Băsescu “pentru merite în educație/cercetare cu gradul de Cavaler”.

Daniel David, cele mai importante declarații în cadrul dezbaterii organizate de UBB între candidați:

  • Este o dinamică extraordinară a mediului academic european. Eu cred că este foarte important ca modelul nostru de universitate să fie ancorat în această dinamică europeană, să nu rămânem mereu în logica decalajului.
  • Programul managerial este un program participativ, care are 3 constructe fundamentale: UBB ca universitate de clasă mondială, principiul încrederii și prinicpiul deschiderii. Noi putem construi o universitate clujeană care joacă după reguli europene.
  • O universitate world class înseamnă trei lucruri fundamentale. Orice universitate world class valorizează ca primă misiune predarea, că de-aia avem studenți, de-aia nu suntem institut de cercetare și nici companie. Numai că într-o universitate world class predarea trebuie făcută altfel, nu după formula: stai jos și scrie și te verificăm la examen! Predarea trebuie să fie făcută în logica în care noi transferăm cunoștințe, împreună cu modalitatea de generare a cunoștințelor și împreună cu modalitatea de utilizare a cunoștințelor.
  • Și pentru a putea face acest lucru performant, avem nevoie de laboratoare didactice foarte bune. Pentru mine, ca prioritate în acest mandat ar fi în primul moment să dezvoltăm laboratoarele didactice.
  • O universitate care nu înțelege că misiunea didactică și dotarea laboratoarelor este fundamentală nu are cum sa fie una de tip world class.
  • A doua misiune este de cercetare-dezvoltare-inovare care vine la pachet cu ceea ce numim creativitatea artistică. De ce creativitatea artistică? Fiindcă avem teatru, avem film, avem literele. Cercetarea-dezvoltarea-inovarea trebuie să fie legată de aspectele specifice domeniilor.
  • Nu se poate să nu avem tehnicieni, laboranți, personalul didactic auxiliar. Nu pot tot profesorii și studenții să asigure infrastructura de cercetare din granturi care durează o perioadă limitată. Pentru mine, asta e o componentă fundamentală.
  • A treia misiune se referă la legătura cu societatea. În zonele vocaționale, legătura cu societatea trebuie să fie puternică. În anumite zone, în funcție de specificul lor, legătura cu mediul socio-economic trebuie să fie puternică. Dar sunt zone în care universitatea nu trebuie să aibă legătură cu societatea. Sunt zone în care trebuie să gândim lucruri care acum nu au nicio implicare socială. Sunt libertățile pe care noi trebuie să le avem, ca universitate, și aceste lucruri se vor transforma poate, cândva, în noi paradigme de gândire, în noi valori pe care le vom transfera către societate.
  • Principiul încrederii înseamnă că nu trebuie să vină managementul să ne spună de sus în jos ce trebuie să facem. Noi ar trebui să gândim într-un plan individualizat, personalizat, de carieră. Fiecare dintre noi sa ne planificam care sunt obiectivele noastre academice, iar managementul să verifice doar dacă ai făcut ceea ce ai zis că faci
  • Principiul deschiderii înseamnă că trebuie să renunțăm la ideea imperialistă că noi transferăm lucruri spre societate. E o societate tot mai educată în jurul nostru. Hai să fim atenți la ea, să deschidem universitatea spre această societate și, în același timp, să fim partenerii acestor grupuri în proiectele pe care ei le au, fiindcă altfel se vor inventa mini-universități în afara universității.
  • Eu aș aștepta, spre exemplu, dacă ar fi să câștig această competiție, ca în primele 6 luni să primesc 21 de proiecte de facultăți. Noi am ajuns în situația în care ne este frică să visăm normalitatea europeană. Cuprinși de subfinanțare, ne gândim mereu aci, pe viitor și în termen scurt, nu pe viitor și în termen lung. Altfel spus, când vom avea acele proiecte, o să vedem o discrepanță între unde suntem și unde ar trebui să fim. Dar este rolul managementului și al decanatului să lucreze un mandat întreg pentru a reduce discrepanța respectivă.
  • Rectorul trebuie să creeze contextul pentru a normaliza lucrurile. Ne-am putea imagina faculățile ca niște motoare. Rolul rectorului este să se asigure că creează un cadru în care le putem coordona. Să nu avem 2 motoare care trag în stânga, 2 care trag în dreapta, 3 care vor să ne ducă în față, 4 care ne trag în spate. Rolul rectorului este să se asigure că creează acest context, coordonează motoarele și mergem în zona europeană. Nu de dragul nostru, de dragul studenților care nu trebuie să aibă bariere între Cluj și Europa. De dragul culturii române, care poate să fie mult mai internaționalizată într-o astfel de logică.

Ioan Chirilă (58 de ani) este din 2012 președinte al Senatului Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost decan (2004-2012) al Facultății de Teologie Ortodoxă, cancelar (1997-2004) și director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox Român din Cluj-Napoca (1995-1998).

A absolvit în 1983 Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, în 1988 și-a obținut licența în teologie la Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu, cu lucrarea Ființa harului – din punct de vedere interconfesional. “Între anii 1991-1996 a frecventat cursurile Școlii doctorale a Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ladislau Gyemant, cu teza Relații cultural-bisericeşti româno-ebraice în Transilvania în secolele XVIII-XIX”, potrivit CV-ului său.

Între anii 1992-1993 a urmat un curs de specializare în limba ebraică la Universitatea din Budapesta, în cadrul Institutului de Asirologie și Babilonistică. Între anii 1994-1995, a fost bursier al Universității din Tel Aviv, studiind la Institutul Goren- Goldstein, la École biblique et archéologique française de Jérusalem, la Studium Biblicum Franciscanum și în cadrul Arhivelor Sionismului.

În anul 1999 a devenit doctor în teologie (specializarea Studiul Vechiului Testament și Limba ebraică) al Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, cu teza intitulată: Cartea Profetului Osea – introducere, traducere, comentariu şi teologia cărții”, coordonată de pr. Prof. univ. dr. Dumitru Abrudan.

Între anii 1996-2001, a efectuat stagii de documentare în Israel și Grecia.

Între anii 1999-2006, a efectuat misiuni didactice în Grecia (Aristoteleo Panepistimo din Tesalonic și Universitatea din Atena) și în Franța (Institutul Catolic din Paris).

Din 2004 este profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca.

Ioan Chirilă, cele mai importante declarații în cadrul dezbaterii organizate de UBB între candidați:

  • Aș începe prezentarea proiectului managerial prin a sublinia o carcateristică a universității noastre, caracteristică care s-a desprins în cadrul acestor festivități dedicate centenarelor (…): universitatea nu este doar o instituție care generează și realizează programe educaționale, ci intersectează problematicile care vin dinspre societate, le asumă și generează soluții.
  • Universitatea s-a născut ca rod al Unirii celei mari și pe viitor cred că i-ar sta bine să genereze în sine și după aceea în societate formule concrete menite să genereze un climat al unității.
  • În cazul UBB putem să vorbim de o diversitate care are niște rădăcini istorice extraordinare și care de la bun început s-a realizat într-un creuzet de cultură, de creație științifică, care în stadiile actuale, mă refer în finishul de secol XX, început de secol XXI, s-a realizat ca multiculturalitate.
  • Multiculturalitatea specifică universității noastre este un atribut, iar pentru noi multiculturalitatea este o responsabilitate.
  • Tot ceea ce se produce ca să fie un rezultat care rămâne trebuie să se dezvolte plecând de la un fundament axiologic bine afirmat, conștientizat deplin de cei care își desfășoară activitatea.
  • În procesul de interacție în formare-educare, noi, cei care desfășurăm actul de formare, trebuie să avem o atitudine deschisă, de comunicare într-o ecuație a onestității și să considerăm studenții parteneri, iar studenții pe lângă considerația noastră trebuie să asume și ei această responsabilitate
  • Ceea ce ne dorim să dezvoltăm este faptul că trebuie să devenim o universitate deschisă.
  • În ceea ce privește resursele umane, am sugerat ideea de predictibilitate și am sugerat că ar fi bine să revenim la concursuri și că trebuie să realizăm o recompensare a activității pe criterii de echitate.
  • Am abordat în proiectul meu și chestiunea cercetării. Atunci când am vorbit de chestiunea cercetării, m-am gândit la cultura muncii în echipă
  • Mi-am exprimat nădejdea că, în măsura în care vom adopta soluții menite să restaureze o recompensație în zona echității, atunci vom putea elimina discrepanțele și vom genera un alt entuziasm pentru sporirea excelenței în nivelul diactic, de cercetare, de comunicare cu mediul național și internațional

Cei doi candidați, Daniel David și Ioan Chirilă, “și-au prezentat, în cursul lunii februarie, programele manageriale în cadrul întâlnirilor organizate în toate cele 21 de facultăți ale Universității, precum și cu ocazia dezbaterii publice organizate vineri, 28 februarie 2020”, informează universitatea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *