Articolul recent semnat de o domniță care se crede jurnalist și spune povestea de succes a municipiului Cluj-Napoca, ″orașul viu, în care oamenii se gândesc cu optimism la viitor″, în comparație cu Bucureștiul, este de un snobism pur și este marcat de o totală lipsă de obiectivitate. Acest tip de ″jurnalism″ este golit de conținut și adoptă un ton plin de emfază, fără a spune nimic nou: lipsesc principii fundamentale, precum strângerea informațiilor, analiza și verificarea datelor. Spiritul critic, un principiu esențial al analizei filosofice, care ar trebui să reprezinte în egală măsură și activitatea jurnalistică, îi este cu desăvârșire străin coanei Camelia Badea.
În articolul apărut sâmbătă, care se vrea a fi un ″interviu″, tema surprinsă se referă la aspecte deja expirate: ″supremația″ Clujului în detrimentul Bucureștiului sau și mai sforăitor – la ″două orașe mari din Romania, două tipuri de administrații, două viziuni politice complet diferite″. E cunoscută mândria specifică provinciei, mai ales când vine vorba de municipiul Cluj-Napoca. Însă ca fala să fie deplină, aceasta trebuie să aibă substanță, să-și afle fundamentul în niscaiva realizări, iar în ultimă instanță, să poată fi verificabilă. Aceste criterii nu se regăsesc în ″interviul″ semnat de Camelia Badea și al cărui actant nu este nimeni altul decât Călin Hințea, Decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul UBB. Nu ne vom referi aici la competențele sale pedagogice, însă putem constata că abilitățile sale manageriale în materie de administrație publică sunt marcate de o perspectivă voit optimistă, chiar idilică și care nu reflectă realitatea din Cluj-Napoca.
Discuția are ca punct de plecare – pentru o ″analiză″ comparativă, care lipsește, în fond – postările de pe paginile oficiale de Facebook ale celor doi primari vizați, Gabriela Firea și Emil Boc. Prin urmare, de la început, temeiul ″interviului″ este lipsit de rezistență și în mod evident se distinge prin superficialitate.
Probabil vă sunt cunoscute ″realizările″ din Orașul Comoară: semnarea hârtiilor, adică a unor acte oficiale; demararea proiectelor; numărul extrem de redus al proiectelor europene implementate; participări la conferințe, forumuri și alte diverse saloane. Rezultatele nu ne privesc. Se discută doar despre inițierea procedurilor. Care sunt considerate deja reușite. Le putem număra pe degete, ca să nu fim acuzați de răutăcism și dezinformare.
″Realizări″ ale primarului Emil Boc:
-Întâlnirile primarului Boc ″cu diversi ambasadori si comisari europeni″
-Salonul International al Cercetarii Stiintifice, Inovarii si Inventicii „PRO INVENT”
-″Conferinta de la Sofia la care a vorbit despre Politicile educationale ale Clujului″ (care or fi aceste politici educaționale, nu știm)
-primul functionar public virtual din Romania, Antonia
-Olimpiada Internationala de Matematica
Pentru ca un articol să fie obiectiv, acesta trebuie să cuprindă toate perspectivele, să reflecte și realitatea pe care nu toți doresc să o vadă: problemele ecologice de la Pata Rât, absența incluziunii sociale a grupurilor defavorizate sau de alte etnii, tema simplă a salubrizării – a curățeniei din oraș, a deficiențelor înregistrate constant la nivelul transportului public în comun, a neputinței și neglijenței cu care administrația tratează problemele persoanelor cu dizabilități, ale celor cu deficiențe de auz sau de vedere.
Mai ieri a murit un adolescent cu deficiență de auz, fiind zdrobit pe o trecere de pietoni. Cu ce ″proiecte″ și ″programe″ vine Primăria în sprijinul acestor persoane? În schimb, citim despre raportul Eurostat sau despre articole din revista Vogue, care ne învață pe noi, clujenii, ce oraș minunat avem. Ca să vezi, Clujul este ″orașul sigur″, care dezvoltă tot soiul de parteneriate cu Universitatea, iar noi nu știam de existența acestora?! Oricum, aceste aspecte sunt prevăzute în (cât pe ce să scriu – programul de guvernare) Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Cum, nu știați? De ce oare mai mor tinerii pe trecerile de pietoni, dacă orașul e atât de ″sigur″? Dar nu, te simți mult mai bine dacă un profesor cu notorietate îți spune în ce oraș minunat trăiești…
Când a fost întrebat măcar un clujean pe stradă cum i s-a schimbat radical viața de când municipiul Cluj este recunoscut drept centrul zero al IT-iștilor. Cum s-a schimbat viața comunitară din oraș de când au fost implementate atâtea aplicații inovative? Cum te simți tu, cetățean al Clujului, atunci când nu îți mai poți plăti chiria din cauza prețului nerușinat de mare sau nici nu speri să îți cumperi un amărât de apartament deoarece salariul ireal de mic nu poate acoperi un credit bancar?
În tot acest răstimp, aflăm că deasupra Strategiei de Dezvoltare au lucrat zeci de experți și că lucrurile merg neașteptat de bine. Grupurile de lucru care au fost implicate în realizarea acestei planificări au colaborat exemplar și s-au pus în permanență de acord. În schimb, prin târg circulă niște zvonuri cum că tocmai aici sunt probleme: echipele de lucru nu au confruntat datele și nu le-au sincronizat, nu a existat nici o etapă de armonizare ale tuturor capitolelor și tematicilor din cadrul acestei planificări etc.
Măcar din ziare să aflăm că trăim bine, chiar dacă nu o simțim pe pielea noastră, în viața de zi cu zi ori în comunitatea în care trăim. Doar că avem dreptul să fim informați în mod obiectiv și să nu punem botul la acest tip de fake news.