Uncategorized

Proiectele “de carton” pentru romi: milioane de euro pe pliante si concerte

Milioane de euro, bani europeni, au intrat in contul mai multor asociatii si persoane fizice din judetul Cluj, in ultimii ani. Destinatia: incluziunea sociala a romilor. S-au impartit pliante, s-au facut filme, s-au organizat concerte, s-au dat denumiri pompoase unor proiecte frumoase doar pe hartie. In realitate, rezultatele sunt mult prea putine. Pata Rat, unde traiesc 1.700 de romi, este descris in cotidianul „The Sun” drept iadul pe pamant. Asta, in timp ce un manager de proiect european POSDRU ajunge sa castige cateva mii de euro pe luna!

Ziardecluj.ro va prezinta cateva exemple de proiecte cu finantare europeana, derulate in ultimii ani in judetul Cluj. Ce finalitate au avut acestea, ii lasam pe cititori sa decida.

Asociatia Amare Phrala a derulat, din 1996 incoace, cel putin 20 de proiecte cu finantare europeana sau finantarea altor organizatii europene, care au avut drept scop incluziunea sociala a romilor. Spre exemlu, in 2009, prin programul Phare, asociatia a obtinut un buget de aproape 55.000 de euro pentru calificarea a 30 de romi din judetul Cluj in meseria de zidar-pietrar-tencuitor.

Proiectul presupunea si “stabilirea de parteneriate intre organizatiile rome, administratia publica si agentii economici din judetul Cluj in vederea facilitarii procesului de constientizare a angajatorilor asupra necesitatii prevenirii si combaterii discriminarilor in angajare pe considerente entice si incurajarea, respectiv stimularea plasarii romilor calificati in unitati economice de stat si private”, dupa cum se arata in descrierea proiectului.

Pe hartie, totul este frumos. Cati din cei 30 de tineri romi lucreaza, efectiv, la 3 ani de la finalizarea proiectului? Raspunsul dat de directorul Asociatiei “Amare Phrala” este cel putin ambiguu: „Nu cred sa fie prea multi angajati. Majoritatea nu mi-au adus adeverinte de angajare, desi le-am cerut. Multi au plecat dincolo”, spune directorul Asociatiei Amare Phrala, Pavel Doghi.

Alte proiecte cu finantare europeana ale Asociatiei Amare Phrala:

  • Calificarea in campul muncii a 80 de tineri romi – finantare de 21.000 de euro.

  • Promovarea unei imagini pozitive a comunitatilor de romi – finantare de 3.970 USD.

  • Proiect de Monitorizare a situatiilor de discriminare in comunitatile de romi – finantare de 4.900 USD.

In prezent, asociatia din Cluj este partener la un alt proiect european, de tip POSDRU, cu denumirea „Crearea si functionarea structurilor de asistenta axate pe ocuparea fortei de muncă – Centre de incluziune sociala pentru persoanele de etnie roma”. Bugetul proiectului este de aproape 21 de milioane de euro, beneficiar principal fiind Asociatia Pakiv din Alba Iulia.

Concret, in judetul Cluj sunt formati 22 de lucratori sociali si 22 de cameramani.

In acelasi proiect, de formare de cameramani, este implicat si asistentul universitar al UBB Cluj, Rares Beuran.

De-a lungul anilor, acesta a coordonat mai multe proiecte cu finantare europeana. A inceput in 2001, cu pregatirea tinerilor jurnalisti romi. Scopul programului a fost de a forma un corp de tineri jurnalisti de televiziune romi, “care sa contribuie la informarea publicului rom si ne-rom asupra problemelor cu care se confrunta comunitatile de romi.

Proiectul “Roma Media – profesionalizarea presei Roma din Romania cu focus pe legislaţie antidiscriminare” a avut o finantare de 39.650 de euro, prin programul Phare.

In schimbul acestor bani, au fost specializati 10 tineri. Dintre ei, au fost angajati in prima etapa patru, dupa cum arata Rares Beuran.

A urmat un alt proiect Phare, „Chiar diferiti – acelasi sange!” (Cluj, Bucuresti, Iasi, Constanta, Timisoara si Craiova). Finantare: 93.650 de euro.  „Practic, a fost o campanie publica de constientizare a stereotipiilor atunci cand vine vorba de romi”, arata Rares Beuran.

Cum s-au cheltuit cei aproape 100.000 de euro? Pe cateva concerte in mai multe orase din tara, seminarii „de problematica roma”, o expozitie pe tema Holocaustului, targuri cu specific cultural roma si emisiuni radio-TV pe tema discriminarii.

Alte proiecte derulate de Rares Beuran:

  • Coordonare proiect derulat in România: realizarea a 10 reportaje TV despre traditiile comunitatilor de romi; finantare Ambasada Olandei la Bucuresti – 6.300 USD.

  • Coordonator al proiectului TV „Amari Emisiunea” in parteneriat cu TVR Cluj. Finanţare: ”Fundatia Pentru O Societate Deschisă” – 25.000 USD.

Dincolo de aceste proiecte “de carton”, realitatea este alta. In urma cu cateva zile, un reporter al cotidianului „The Sun”, care a ajuns la Pata Rat, descrie zona „iadul pe pamant”.

„Săraci, discriminați și persecutați, romii vor invada Marea Britanie”, noteaza cotidianul.

 Un manager de proiect POSDRU castiga pana la 300 de lei pe ora

Atunci cand vine vorba de castigurile celor care managerizeaza proiectele europene, acestea sunt mai mult decat substantiale. Spre exemplu, in cazul proiectelor POSDRU exista trei tipuri de experti: A, B si C, in functie de numarul de ani de experienta in domeniu, tariful pe ora fiind diferit in functie de tipul de expert. Un expert de tip A, care trebuie sa aiba minim cinci ani de experienta profesionala, poate sa castige maximum 300 de lei pe ora, ceea ce inseamna ca, daca are prevazute pentru implementarea proiectului 4 ore pe zi, intr-o luna va avea castiguri lunare de 24.000 de lei (5.700 de euro). In acelasi timp, personalul administrativ, secretariat si personalul auxiliar poate sa castige pana la 75 de lei pe ora.

 Ce vrea sa faca Primaria Cluj-Napoca

Primaria Cluj-Napoca a depus la Ministerul Dezvoltarii trei proiecte cu fonduri europene, in valoare totala de 3,2 milioane de euro, bani din care se intentioneaza sa fie realizate locuinte sociale, un centru social si un mini-incubator de afaceri pentru crearea de locuri de munca.

Cu 600.000 de euro, Primaria Cluj-Napoca intentioneaza sa reabiliteze mai multe locuinte sociale din oras, in care se vor muta romii care traiesc la Pata Rat.

Cu 1,7 milioane de euro, va fi realizat si un centru social pentru persoanele in dificultate si un centru de prevenire a violentei domestice.

Foto: citynews.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *