În iulie 2019, administrația locală anunța un proiect bombastic: amenajarea a zece parcuri pe o suprafață totală de 110 ha. În plină campanie electorală, Ovidiu Cîmpean, „director în cadrul Primăriei”, a reluat temele verzi, solicitate de către clujeni deja de peste 5 ani de zile. În calitate de invitat permanent la emisiunile unor moderatori prietenoși, Cîmpeanu a desenat din vorbe proiectele verzi ale municipalității clujene pentru următorii zece ani, cam până în 2030.
Un calcul simplu arată astfel: 10 noi parcuri, până în 2030, puțin peste un an pentru fiecare parc în parte.
Desigur, lucrurile nu vor decurge atât de simplu, cele mai multe dintre zonele verzi vor lua ființă spre finele următoarei decade și foarte aproape de termenul limită: 2030. Până atunci, campanie electorală și clujeni prinși între șantiere și betoane. Aceleași simboluri, seceră și ciocan, dar updatate: înfrățirea liberalilor clujeni cu aceleași firme antrenate în proiectele de urbanism, în proiectele eco, în proiectele verzi etc.
Desigur, pe lista priorităților se află Parcul Tineretului, din zona Bdului Muncii, o zonă lipsită de spațiu verde, dar unde, cu ani în urmă, au mai fost plantați niște copaci chiar de către Emil Boc și slujbașii primăriei. Evident, proiectul nu putea rămâne așa. Acesta a fost upgradat cu puțintică tehnologie, tiroliană și atracții pentru amatorii de sporturi extreme.
Acum, terenul este distrus: e și ăsta un loc pentru experiențe extreme.
„Noi, pe zona de spații verzi și de luptă împotriva schimbărilor climatice – pentru că trebuie să ne înscriem în acest trend mondial de luptă împotriva schimbărilor climatice și luptă împotriva poluării – sigur, care aduce și o calitate a vieții, o calitate a aerului în oraș crescută, avem câteva obiective foarte ambițioase și aici mă refer la construirea, sau amenajarea, a peste 110 ha de spații verzi noi în oraș și la plantarea a 100.000 de arbori până în 2030. (…).
Și aș începe cu cele cu care am început deja lucrările de execuție, mă refer la parcul Între Lacuri, în zona Liceului Alexandru Vaida Voievod, unde era până acum un teren viran, am început deja lucrările urmând ca până în luna iunie-iulie a anului viitor să inaugurăm acel parc, vom planta peste 165 de arbori noi în acea zonă, este un proiect de 1,6 de euro fonduri europene. Sigur, va fi dotat cu terenuri de sport, fântână arteziană cu jocuri educative pentru copii, iluminat cu tehnologie led, care va putea fi gestionat de pe o aplicație de pe telefonul mobil, bănci cu încărcător pentru telefoanele mobile, deci încercăm să folosim și înaltele tehnologii în dotarea acestor parcuri”, a transmis, vădit cuprins de emoții, Ovidiu Cîmpeanul.
De altfel, ipoteza de lucru și traseul stabilit de către Ovidiu Cîmpeanul, directorul Direcției de Dezvoltare Locală din Primăria Cluj-Napoca, vizează „lupta” în care a antrenat municipalitatea și care are o miză greșită:
pentru început, dincolo de trendul mondial de combatere a schimbărilor climatice, Direcția de Dezvoltare ar trebui să colaboreze îndeaproape cu Direcția de Urbanism: de aici se naște haosul imobiliar în care s-a împotmolit municipiul Cluj-Napoca, șantierele și betoanele printre care își fac cu greu veacul clujenii.
Iar dacă primăria va continua să cumpere autobuze second hand pentru zona metropolitană, „lupta” lui Ovidiu Cîmpeanul este una zadarnică: clujenii își vor putea încărca telefoanele mobile nu de la băncuțele smart din parcuri, ci direct de la autobuzele de mâna a doua.
Iar „calitatea crecută a aerului din oraș” poate fi dibuită cu ușurință de către orice clujean.
Dincolo de aceste aspecte de viitor, înșirate cu emoție de Cîmpeanul, se cuvine să precizăm că nu sunt decât niște platitudini expuse într-un limbaj devenit obișnuit pentru administrația Boc – tehnologie, spatii verzi, bancute smart, tiroliene, vom avea, vom face, vom atrage, vom demara, am inceput, dar … n-am terminat nimic din ce v-am promis.
În plus, Primăria a mai planificat investiții similare:
„Am semnat contractul de proiectare pentru un parc de 20 de ha în zona Bdului Muncii unde, în trecut, împreună cu societatea civilă și alte instituții am mai plantat arbori acolo pe un teren… Parcul Tineretului, da, un teren degradat care va fi transformat într-un parc urban, acolo sunt și câteva elemente noi pe care le vom introduce: o tiroliană peste ravene, va fi un element de atracție pentru cei care … cărora le plac sporturile extreme, dar vom amenaja și o suprafață de pomi fructiferi…”, a mai adăugat directorul din cadrul Primăriei, Ovidiu Cîmpeanul.
Un alt proiect este reprezentat de Parcul Est, care va fi amenajat în urma unui concurs internațional de soluții. Este o suprafață de 46 de hectare, care va include și oaze de sălbăticie, care au rolul de a proteja biodiversitatea. Realizarea Parcului Est se află „în pregătire”, a mai transmis directorul din primărie.
Cu alte cuvinte, miroase rău a ars, a spații verzi arse și campanie electorală. Ce-au spus clujenii despre aceste promisiuni reluate?
Cartierul Tineretului, care trebuia să fie construit în zona Bulevardului Muncii – Pășunea Someșeni, este unul din eșecurile răsunătoare ale Primăriei Cluj-Napoca. Pădurea Clujenilor, care trebuia să existe deja, tot în zona Bulevardului Muncii – Pășunea Someșeni, este un alt proiect ratat al Primăriei. După ce Boc s-a jucat de-a constructorul și de-a pădurarul, acum se joacă cu banii clujenilor, pentru un alt proiect, pe aceeași locație – Parcul Tineretului. Nu a mers nici cu locuințele, nici cu pădurea, poate merge cu parcul. Le-a promis cetățenilor că Parcul Tineretului va fi realizat din bani europeni, cu o mică contribuție din partea Primăriei. Acum aflăm că de fapt, mare parte din bani vor fi alocați din bugetul local. Proiectarea și execuția lucrărilor revin în sarcina Nord Conforest, firmă abonată la banul public.
Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor trebuia să se construiască pe bani europeni, iar contribuția locală să fie doar într-o mică măsură. Pe parcurs, situația s-a schimbat și în loc să fie alocați 94.000 euro (441.470 lei) din bugetul local, cât era prevăzut inițial, s-a ajuns la 2,6 milioane euro (12,1 milioane lei).
Zona străzii bulevardului Muncii, respectiv cartierul său adiacent, Iris, suferă de o lipsă acută a spațiilor verzi, prin amplasarea masivă a unităților de producție industrială. Terenul propus pentru realizarea investiției are o suprafață de 213.400 mp, este situat în intravilanul municipiului, în apropierea cartierului Iris. În zona de est, predominant industrială, există un deficit al spațiilor verzi.
Parcul Est (46,19 ha) și zona verde a Canalului Morii – tronson Parcul Rozelor au fost introduse pe lista de investiții pentru anul 2019, urmând să fie organizate concursuri internaționale de soluții.
Pentru început, municipalitatea clujeană a semnat două contracte pentru elaborarea temelor de concurs. Nimic despre termenii de realizare a acestora.
Realizarea Parcului Est este tergiversată de aproape 5 ani. ONG-ul Societatea Organizată Sustenabil (SOS) din Cluj-Napoca insistă de mai bine de cinci ani ca Primăria să amenajeze Parcul Est, a identificat și proprietarii terenurilor cu probleme juridice, a cerut și fonduri de la Ministerul Mediului, a câștigat și finanțare de la bugetul local în cadrul programului de bugetare participativă, dar cu toate acestea administrația publică locală tergiversează lucrurile.
Oficialii din Primărie declarau la începutul anului că se află la faza de identificare a proprietarilor terenurilor. În 2013, într-o declarație video, primarul Emil Boc promitea realizarea parcului, care ar fi cel mai mare din oraș.
CITEȘTE ȘI: Parcuri înecate în birocrație. Orașul se sufocă din lipsa spațiilor verzi
Despre celelalte parcuri, precum cel din cartierul Zorilor, putem spune că nu sunt decât proiecte pentru aceleași firme prietenoase.
Desigur, acestea arată bine atunci când sunt desenate pe hârtie sau când sunt prezentate machete virtuale cu viitoarele parcuri.
Până la plantarea primului copac, campania electorală continuă… printre betoane.
în imagine: ovidiu cîmpeanul – cu degetul în viitorul din machetă
sursa captură: ovidiucîmpean/paginapersonaladefacebook