Primăria municipiului Cluj-Napoca a desenat pe întregul trotuar o pistă de biciclete pe o porțiune de aproximativ 5 kilometri, pe Calea Someșeni, cu continuare pe strada Pata Rât, până pe Calea Dezmirului, pista traversând zona unde și-au improvizat locuințe rromii de la Pata Rât.
Această lungă pistă de biciclete, amplasată într-o zonă pitorească a orașului, este cu atât mai inedită dacă luăm în considerare faptul că ocupă un întreg trotuar, pe ample porțiuni de drum unde nu există un al doilea trotuar pe partea opusă, clujenii având astfel, în acea zonă, cel puțin teoretic, doar două posibilități de a circula: cu mașina sau cu bicicleta, nemaiexistând în prezent o cale pietonală de acces. În plus, pista se întretaie cu puncte de acces în zone industriale (cu camioane) sau cu intrări spre blocuri, cu mașini parcate chiar pe pistă, din lipsa unor parkinguri, cu porțiuni sparte și mlăștinoase, fără asfalt, cu grupuri de pietoni care, văduviți de trotuar, folosesc pista pentru a se deplasa, se intersectează chiar cu șoseaua în sine, iar pe multe porțiuni este inutilizabilă pentru că este străbătută de multe denivelări foarte apropiate între ele, bicicliștii fiind astfel nevoiți să circule pe partea carosabilă.
Ziar de Cluj i-a întrebat pe reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, pe cale oficială, care a fost motivația Primăriei pentru a înființa o astfel de pistă de biciclete în această zonă, când a fost asfaltat trotuarul pe care ulterior a fost desenată pista de biciclete, care au fost costurile asfaltării, de ce firmă a fost realizată asfaltarea, precum și data și costurile marcării și amenajării ulterioare a pistei de biciclete și de ce firmă a fost realizată.
Primăria ne ia pe toți de proști și dovedește lipsă de profesionalism
Răspunsul scris al Primăriei, primit după aproape o lună, este unul halucinant:
„Pista de biciclete de tip construcție nouă edificată pe amplasamentele Calea Someșeni, strada Pata Rât, Calea Dezmirului face parte integrantă din proiectul finanțat din fonduri europene nerambursabile ”Rețea de stații selfservice de închiriere biciclete”, astfel cum a fost aprobat prin H.C.L. 291/2010, 292/2010 modificate prin H.C.L. 435/2010 și H.C.L. 436/2010, în virtutea realizării unei legături cu U.A.T. Apahida (partener în cadrul proiectului mai sus menționat) la nivelul Zonei Metropolitane în baza principiului intermodalităţii transportului public în zonă.
Ca atare, obiectivul asupra căruia s-a intervenit prin marcaje rutiere nu a avut niciodată destinația de trotuar așa cum este definit prin stas-urile și normele tehnice în vigoare, reprezentând de la faza de proiectare o cale rezervată și amenajată pentru circulația cicliștilor în lungul arterei de circulație, independentă de aceasta.”
Prin acest răspuns, angajații Primăriei ne transmit, printre rânduri, mesajul că ne iau pe toți de proști, jurnaliști și cititori. Cu alte cuvinte, explicațiile Primăriei ar putea fi formulate în felul următor: pista de biciclete a fost vopsită ca parte a unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, așa cum a aprobat Consiliul Local, pentru a lega Apahida de Cluj; trotuarele de pe aceste străzi, care au fost vopsite ca piste de biciclete, nu au avut niciodată destinația de trotuar, nici pe vremea lui Ceaușescu, nici după Revoluție, ele reprezentând, încă din perioada regimului comunist, de când au fost proiectate, o cale rezervată și amenajată pentru circulația cicliștilor. Ori, se cunoaște foarte bine avântul proletar al lui Ceaușescu, dictatorul care impunea ca toate străzile să fie prevăzute cu piste de biciclete! Stăm și ne întrebăm, totuși, cât de proști ne cred angajații Primăriei și cât de mare le este lipsa de respect față de cetățenii cărora le transmit asemenea informații prin intermediul presei.
Profesorul Vladimir Bogosavlievici: „Acestea sunt povești vânătorești prin care vor ei să ne arunce praf în ochi!”
Profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, un foarte bun cunoscător al istoriei orașului, a explicat pentru Ziar de Cluj faptul că acest drum din Someșeni, la fel ca întregul cartier, face parte din municipiul Cluj-Napoca, din punct de vedere administrativ, din anii ’50, el fiind betonat de către Armată în anii ’70. Nici nu se pune astfel problema ca trotuarul, în timpul regimului comunist, să fi reprezentat o cale rezervată și amenajată pentru circulația cicliștilor și să nu fi avut niciodată destinația de trotuar:
„Străzile acestea sunt de la finele secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Până în 1950, Someșeniul era o comună lângă Cluj. În 1950, din punct de vedere administrativ, devine cartier al Clujului. Piste de biciclete pe vremea lui Ceaușescu? Nu exista așa ceva! Se și gândeau la piste de biciclete administrațiile de atunci! Haide să fim serioși, să gândim logic! În perioada respectivă se circula, de exemplu, într-o duminică, mașinile cu număr par, într-o duminică, cele cu număr impar. Numărul de mașini era limitat. Îmi amintesc că aveam bicicletă la 14-15 ani, puteam să mă duc prin Cluj lejer! Acum nu aș îndrăzni să mă duc! Deci, nu era vorba de piste de biciclete!
Acolo era drum betonat făcut de Armată în 1970-1971, era paralel cu linia ferată a Sanex-ului. Deci, nici vorbă de așa ceva! Strada nu e din 1970, e mai veche, Armata doar a betonat drumul. Armata, să prevadă piste de biciclete, în ’71? Să fim serioși! Cum pot să spună asemenea enormități?! Eu am crezut că e banc prima dată, dar apoi mi-am dat seama că nu e banc. Au spus că era prevăzut de atunci?!
Au stricat drumul, l-au îngustat, lumea e nemulțumită! În loc să îl lărgească, ei au îngustat drumul! Eu nu am nimic cu pistele de biciclete, dar Clujul nu are treabă cu pistele de biciclete, când traficul e sufocat! Stimabilii de la Primărie, în 27 de ani, toată administrația de acolo nu a făcut nimic pentru drumurile laterale ale Clujului! Dar nimic!
E o degringoladă, asta chiar e lipsă de profesionalism! Eu am rămas uimit când mi-ați spus treaba asta! Plus coroborată cu minciuna! Să fim serioși! În timpul administrației Ceaușescu, se gândeau ei la piste de biciclete! Acestea sunt povești vânătorești prin care vor ei să ne arunce praf în ochi! Nu există așa ceva! Era drum strategic, pe urmă Armata l-a făcut, în 1970! Drum strategic pentru biciclete! A făcut Armata pentru biciclete! Să fim serioși!”
Arhitectul Adrian Borda: „Aici au improvizat o pistă de biciclete, că e la modă, și deocamdată trotuarele nu sunt la modă!”
În privința declarațiilor Primăriei, că „obiectivul asupra căruia s-a intervenit prin marcaje rutiere nu a avut niciodată destinația de trotuar așa cum este definit prin stas-urile și normele tehnice în vigoare, reprezentând de la faza de proiectare o cale rezervată și amenajată pentru circulația cicliștilor în lungul arterei de circulație, independentă de aceasta”, Ziar de Cluj i-a solicitat opinia arhitectului Adrian Borda, cel care a fost șeful de proiect al noului PUG:
„Eu nu știu ce se întâmplă pe acolo. Adică, niciodată strada aceea nu a fost modernizată, asta vor să spună, nu? Sau ce vor să spună? Au dat și ei un răspuns așa, să scape de o bătaie de cap. Stas-urile și normele tehnice se referă mai ales la organizarea de detaliu. Ansamblul nu e reglementat prin stas, nu spune că trotuarul, carosabilul, pista trebuie să fie nu știu cum. Cum e organizat așa-zisul profil transversal al străzii, asta nu e o chestie stas. Asta se proiectează și se execută. Ori, realitatea e că au asfaltat drumul și, în rest, au lăsat totul, probabil, baltă. Bănuiesc, nu știu!
[Nu mai există trotuar – n.r.], dar e pistă de biciclete! Acum, ce vrem și noi?! Nu? Cam asta e ideea! Deci, în mod normal, strada aceea ar trebui să aibă un proiect la un moment dat care să aibă tot ce trebuie, în funcție și de cât spațiu este; poate trebuie să aibă și pomi… Asta e o improvizație… În mod normal, străzile ar tot trebui modernizate, încet-încet. Sigur că istoria a lăsat tot felul de ulițe! De la uliță la stradă e un drum care trebuie să treacă printr-un proiect și o modernizare. Acum, aici au improvizat o pistă de biciclete, că e la modă, și deocamdată trotuarele nu sunt la modă! Cam asta e interpretarea mea!”
În urma răspunsul elucubrant al Primăriei, întrebările noastre au rămas tot fără răspuns. Îi vom ruga pe reprezentanții municipalității să ne pună la dispoziție devizul lucrării efectuate pe bani europeni nerambursabili, raportarea pe care au făcut-o la Bruxelles pentru tronsonul respectiv, ca să aflăm și noi, după ce ne vor pune la dispoziție descărcarea de sarcină, ce anume s-a lucrat de banii europeni și ce anume s-a raportat.