Din oras

Primăria Cluj-Napoca pregătește 1500 de locuri pentru cei care vor să fie INCINERAȚI! Reacția BISERICII: „Le vom refuza orice asistenţă religioasă, fie la înmormântare, fie la pomenire”

Primăria Cluj-Napoca e pregătită să investească masiv în Cimitirul din Mănăștur. Pentru început, va fi renovată Capela de pe strada Govora. Surprinzător, 1500 de locuri vor fi rezervate persoanelor care doresc să fie incinerate. 

Conform datelor oficiale, valoarea totală a investiției se va ridica la 7.811.689 lei (fără TVA). Vorbim despre aproximativ 2 milioane de euro. 

Extrem de interesant, pe lângă o cameră frigorifică pentru 9 persoane decedate și un praznicar cu o capacitate de 90 de persoane, proiectul prevede 6 spații de închiriere pentru firmele de servicii funerare și, extrem de curajos, un columbar cu 1595 de căsuțe. O schimbare radicală de percepție pentru o societate conservatoare, ortodoxă, unde incinerarea e un subiect tabu.

Columbarul, conform DEX, este o construcție funerară prevăzută cu firide în care se păstrează urnele cu cenușa morților incinerați. Astfel, prin construcția unui columbar cu peste 1500 de locuri pentru depus urna celui incinerat, practic se încurajează și totodată se îmbrățișează practica incineratului, în contradiție cu dogmele creștine ortodoxe. 

Conform unor date oficiale prezentate de Adevărul, în 2018 numărul românilor care au ales să fie incinerați este de 1.314! Un număr extrem de mic, comparativ cu numărul aproximativ de 300.000 de persoane care mor anual în România. 

„Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în ședință ordinară, examinând proiectul de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Lucrări de reabilitare imobil existent – Capelă Cimitir Mănăltur, str. Govora FN, Cluj-Napoca” – proiect din inițiativa primarului. […] Reținând Referatul de aprobare nr. 519175/1 din 10.10/2019 […] Analizând Raportul de specialitate nr. 519325 din 10.10.2019 al Direcției Tehnice, al Direcției Juridice și al Direcței Economice […] Potrivit dispozi’iunilor art. 129, 133 alin 1, 139 și 197 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, HOTĂRĂȘTE: Art 1. Se aprobă indicatorii tehnico – economici pentru obiectivul de investiții „Lucrări de reabilitare imobil existent – Capelă Cimitir Mănăștur, str. Govora FN, Cluj-Napoca”, conform Anexei. Art 2. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredințează Direcția Tehnică, Direcția Economică și Direcția Juridică”, se arată în proiectul de hotărâre nr. 54 din 16.10.2019. 

Ce părere are Biserica Ortodoxă Română?

Părerea Bisericii Ortodoxe Române a fost destul de clară în 2013, atunci când actorul și regizorul Sergiu Nicolaescu a ales să fie incinerat. Sfântul Sinod explica atunci de ce BOR și dogma creștină e împotriva incinerării. Incinerarea fiind considerată în lumea creștină o practică păgână. 

„Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 5 iulie 2012, menţinând în vigoare hotărârea din 15 iunie 1928, reconfirmată la 20 februarie 1933, a luat mai multe hotărâri faţă de practica necreştină a incinerării morţilor, după cum ne informează Cancelaria Sfântului Sinod:

Din mărturiile scripturistice, patristice, istorice şi arheologice reiese că Biserica a practicat de la început până astăzi înhumarea (înmormântarea). Ea corespunde învăţăturii Bisericii despre trup şi datoriile faţă de el, trup care trebuie să fie redat pământului din care a fost luat.

Biserica Ortodoxă Română a avut şi are o atitudine clară şi ferm exprimată faţă de cei care s-au incinerat sau se vor incinera, consacrată prin hotărârea sinodală din anul 1928 şi reconfirmată prin hotărârea sinodală din anul 1933, asupra cărora nu s-a mai revenit în nici un fel, întrucât acestea exprimă punctul de vedere oficial al Bisericii noastre, fiind de datoria oricărui slujitor al Bisericii Ortodoxe Române să respecte aceste hotărâri, iar din punct de vedere pastoral, să lămurească şi să determine pe credincioşi să respecte tradiţia bimilenară a înhumării creştinilor.

Abuzând de lipsa de informare corectă a credincioşilor şi de acceptarea facilă şi fără discernământ de către aceştia a practicii incinerării morţilor, îngăduită de unele biserici creştine din Occident şi din America, unii preoţi caterisiţi sau depuşi din treaptă, doritori de câştig şi în totală separare de Biserică, săvârşesc slujba de prohodire a celor decedaţi chiar în incinta crematoriului.

Există şi situaţii în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinţei celui decedat,din motive obiective (financiare sau legale, legi specifice unor state în care incinerarea este obligatorie). În astfel de situaţii, chiriarhul este singurul care are autoritatea de a acorda sau nu dispensă, prin iconomie, în urma studierii amănunţite a fiecărui caz în parte, cu precizarea că, pentru astfel de cazuri, slujba ce se va săvârşi la depunerea urnelor funerare în cripte ar putea fi doar slujba Trisaghionului cu pomenire individuală.

Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în şedinţa din 20 martie 2012, a hotărât elaborarea unei circulare în legătură cu practica necreştină a incinerării morţilor, în care să se prevadă îndatorirea fiecărui cleric de a se conforma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1928 şi 1933, având obligaţia de a-i îndruma pe credincioşi să respecte cu sfinţenie practica ortodoxă a înhumării (înmormântării) celor adormiţi şi să nu accepte incinerarea (arderea trupului celui decedat).

Apreciind că problema incinerării morţilor este comună tuturor eparhiilor şi că măsura adoptată de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor trebuie extinsă printr-o hotărâre a Sfântului Sinod la nivelul tuturor centrelor eparhiale, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, potrivit cărora ”Sfântul Sinod păstrează unitatea dogmatică liturgică şi canonică, statutară şi regulamentară în Biserica Ortodoxă Română, precum şi comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă’; ca urmare a discuţiilor care au avut loc pe marginea propunerilor Comisiei pastorale, monahale şi sociale, precum şi a votului unanim exprimat, Sfântul Sinod a hotărât:

1. Menţine în vigoare următoarea hotărâre a Sfântului Sinod din 15 iunie 1928, reconfirmată prin hotărârea Sfântului Sinod din 20 februarie 1933:

a. “Preoţii să prevină din vreme pe enoriaşi, atrăgându-le atenţia că, în cazul când cineva dintre ei ar voi să se incinereze, Biserica le va refuza orice asistenţă religioasă, fie la înmormântare, fie la pomenirea pentru morţi după înmormântare.

b. Înainte de oficierea slujbei de înhumare (înmormântare) a unui creştin, preotul slujitor să se informeze de la familia defunctului, la care cimitir va fi înmormântat cel decedat.

c. Celor ce totuşi au fost incineraţi sau se vor incinera din proprie voinţă, să li se refuze orice serviciu religios, atât la înmormântare, cât şi la pomenirile pentru morţi.’

2. În situaţia în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinţei celui decedat, din motive obiective (financiare sau legale, legi specifice unor state în care incinerarea este obligatorie), chiriarhul este singurul care are autoritatea de a acorda sau nu dispensă, prin iconomie, în urma studierii amănunţite a fiecărui caz în parte, cu precizarea că, pentru astfel de cazuri, la depunerea urnelor funerare în cripte, se poate oficia doar slujba Trisaghionului cu pomenire individuală.

3. Preoţii care se abat de la hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind practica incinerării morţilor vor fi opriţi de la lucrarea preoţească şi trimişi în judecata Consistoriului eparhial, spre sancţionare.

4. În cazul foştilor preoţi, caterisiţi sau depuşi din treaptă, care săvârşesc slujba de prohodire chiar în incinta crematoriului, Înaltpreasfinţiţii şi Preasfinţiţii Părinţi Chiriarhi vor sesiza autorităţile competente pentru interzicerea accesului acestora în crematorii şi cimitire şi pentru sancţionarea penală, întrucât folosesc calităţi mincinoase (de cleric al Bisericii Ortodoxe Române) pentru a obţine un folos material injust, păgubind familiile îndoliate (art. 215 alin. (2) Cod penal, infracţiunea de înşelăciune).

5. Înaltpreasfinţiţii şi Preasfinţiţii Părinţi Chiriarhi vor adopta măsurile cuvenite pentru înştiinţarea clerului din fiecare eparhie despre conţinutul prezentei hotărâri şi despre obligativitatea acesteia în cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române.

6. Centrele eparhiale vor lua măsurile necesare referitoare la îndatorirea pastoral-misionară de a catehiza credincioşii cu privire la învăţătura de credinţă ortodoxă despre înhumare (înmormântare) şi respingerea practicii incinerării precum şi de a acorda atenţia cuvenită pastoraţiei individuale a persoanelor îndoliate.

7. Centrele eparhiale vor lua măsuri în legătură cu îndatorirea clerului de a promova, inclusiv prin forţa exemplului ajutorarea familiilor îndoliate, pentru ca lipsa banilor să nu fie un motiv de a incinera pe cei decedaţi, considerând că înhumarea ar fi prea costisitoare”, este explicația BOR, explicație care nu s-a schimbat între timp. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *