Mihai Lucan a fost unul dintre cei mai puternici oameni din Cluj si din Romania. Si din Romania, da? Pervers mediatic, Lucan si-a construit pe banii nostri o imagine impecabila de profesor si chirurg, dand un rinichi surorii nevestei unui mogul media, ajutand un alt broker de influenta ce manageriaza un post TV sa rezolve un transplant, in fine, cert e ca atunci cand vroia muschiul lui chema presa nationala la ordin si mai baga o premiera: ba ca a transplantat un rinichi dintr-un cadavru intr-un extraterestru… si cate altele.
Relational, omul asta a avut un fler incredibil. In timp ce pe sarantocii fara pedigree ii ducea la casierie si ii factura, pe toti cei ce puteau reprezenta un potential de exploatat ii „facea” gratis si apoi ii storcea cu varf si indesat pe viitor. Este incredibila duma asta de mentalitate care a circulat dintotdeauna in capul stabilor clujeni (si nu numai): ba, poate ca Lucan e un gunoi, dar nu se stie cand am vreodata nevoie de el sau ba, e un jeg, dar i-a dat lui tata un rinichi. Pe aceasta caramida de gandire taraneasca si-a bazat Lucan toata strategia. Teodora Molnar, fost procuror sef al DIICOT, ar putea sa ne spuna mai multe. Procurorul Claudiu Botogan de la Parchetul Tribunalului Cluj ar putea sa ne spuna si mai multe, printre altele cum a trantit dosarul Arsinel. Hrudei, fost sef al DIICOT timp de doua mandate, ar putea sa ne spuna enorm de multe despre cum a dormit 8 ani stiind foarte bine ce se intampla si alegand sa nu faca nimic, fiindca Lucan era o nuca prea tare si si-o lua sus, in timp ce ziaristii aia de la Gazeta sau fraierul de Claudiu Silaghi erau tinte infinit mai usoare.
Toti cei ce sunt implicati in institutii de forta, medicale sau de control, de la Parchete pana la Politie, de la Directia de Sanatate Publica si pana la Ministerul Sanatatii si UMF, ar putea sa ne spuna de ce l-au protejat pe Mihai Lucan, de ce l-au lasat sa isi faca mendrele?!
Boala asta patologica de a considera institutiile statului ca fiind proprietatea ta, ma intriga la Cluj, unde fiecare medic-dumnezeu are „institutul” sau, motiv pentru care fiecare Dumnezeu medical se crede o institutie. Credeti ca Institutul de Urologie si Transplant este diferit de Institutul Oncologic? Nici vorba, si Oncologicul este „instapanit”, este feuda „lor”, un ducat ce aparent deserveste pulimea bolnava de cancere, dar, in fapt, este proprietatea aproape personala a creatorilor lor. Este fascinant un moment din acest an cand un fost ministru al Sanatatii a refuzat abuziv si ilegal vizita in Institutul Oncologic a altui fost ministru al Sanatatii, pe sindromul si argumentul „ba, asta e ograda mea”.
Lucan nu este singurul Dumnezeu medical la Cluj. Dar este Simbolul dumnezeilor medicali si caderea sa este simbolica. Caci dupa Lucan, vor mai urma si altii, chiar daca hidra cu 7 capete pe nume Misu Lucan se zbate ca in scena finala de la Harry Potter. Florin Stamatian este alt Lucan cu avere incredibila care a capusat in mod similar statul ducand pacienti de acolo la clinica sa privata. Nelutu Coman, dragul de el, babalaul clasei (aparent), este un lucan in penumbra, cu nimic mai prejos ca el, dar cu marea diferenta ca a reusit sa stea mai low-profile si sa nu fie atat de jegos verbal si moral ca lucanul. Stefan Florian este un lucan si el, dar din alta perspectiva: chirurg de exceptie, insa obsedat de puterea din umbra, Florian este adevaratul rector al UMF si va mai fi cat va vrea bisturiul lui. Alexandru Irimie este si el un lucan: si-a facut institutul lui, este un dumnezeu la fel de vechi ca lucanul, si, cand a trebuit sa urce pe postul de rector, si-a lasat om, cum se spune, ca nu cumva sa vina altul mai curat sau mai competent sa ii ia locul. Diferenta dintre Irimie si Lucan este ca Lucan se pisa pe toti astia de vi i-am enumerat, fiindca era extrem de inteligent si de independent, nu avea nevoie sa i-o suga nimanui ca sa isi rezolve problemele, el era cel care o dadea la supt. In timp ce Irimie a rezolvat mereu problemele in alt fel, mai viclean, mai insidios, mai cerand ajutorul prietenilor din copilaria uasecerista sau incercand sa aiba o fata mai umana.
Insa cu Lucan incepe pentru prima oara campania de primavara a cresterii morcovului de cur din cur. Aceasta leguma se caracterizeaza prin aparitia delicata a unor frunzulite in zona ano-rectala care se retrag sau nu in functie de pilele sau protectia pe care curul respectiv o are. Cand protectia diminueaza, radacinoasa prinde viata, iar morcovul incepe sa erupa din segmentul sigmoidian si sa impinga leguma spre oxigenul de afara exact prin cur. De aceea se spune in popor despre cineva ca are morcovu’ in cur, fiindca aceasta leguma, odata aparuta in zona anala, declanseaza stari de transpiratii reci, palpitatii cardiace, mici episoade de insomnie urmate de cosmaruri, fibrilatie morala, o apetenta deosebita pentru a cauta solutii, noi protectii, ascundere de acte. De obicei, cand se intampla asta, e prea tarziu: actele sunt deja unde trebuie, martorii au tusit deja si winter is coming.
Caderea statuii lui Lucan este importanta si pentru viitorii procurori si specialisti in fraude medicale, fiindca acest dosar va deveni unul scoala. Una e adevarul scris de Alexa in ziare, altul e adevarul juridic. Pentru frauda lui Lucan s-au facut controale si expertize, s-a creionat „pattern”-ul delapidarii. Si, vazand ca se poate, noua generatie de magistrati care inca nu s-a corupt pentru un rinichi sau un sprit cu notabilitatile, va avea curajul curiozitatii.
Lucani mai sunt si la Iasi si la Craiova si la Timisoara si la Mures. La Targu-Mures, de exemplu, familia cardiologului Benedek Imre replica la manual comportamentul lui Lucan: de exempolu, in septembrie 2017, Benedek l-a agresat pe un politist de la rutiera. Boala asta a lui „Ba, tu stii cine sunt eu?” e cronica, dupa un anumit nivel de dumnezeire. Tot ca Lucan, Benedek are si o clinica, Cardio Med, unde face cifre de afaceri incredibile si profit suspect de mic:
De aia zic ca Lucanus Rapacus este o specie-etalon de la care trebuie sa inceapa studiul procurorii adevarati, nu aia dominati de ordine sau abuzivi.
Iar acum acest lucru este posibil fiindca avem primul exemplar pentru studiu amanuntit.
Mihai Lucan este istorie. E adevarat ca istoria lui a fost scrisa prea tarziu. La 70 de ani, e prea tarzie scoaterea lui din sistem, dar tot e importanta.
Fiindca trebuie sa intelegem ca societate ca lucanii nu mai trebuie lasati sa arda tot in jurul lor, nu mai trebuie lasati sa faca din oamenii Legii niste chelneri care sa ii aduca Maestrului pe tava capete de adversari.
In aceasta tara, pana la curatarea ei de mafioti, pe langa prezumtia de nevinovatie, trebuie sa invatam sa operam si cu notiunea de prezumtie de ticalosie.