Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Marian Burcea, a fost retinut de procurorii DNA in dosarul privind decontari ilegale de servicii medicale, au confirmat vineri dimineata, pentru Agerpres, reprezentanti ai biroului de presa al DNA.
In acelasi dosar au mai fost retinute si alte persoane.
Sume mari de bani din fondurile Casei de Asigurari de Sanatate a municipiului Bucuresti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de ingrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute dosare medicale intocmite in fals, au declarat joi surse judiciare citate de News.ro.
Procurorii DNA au descoperit, in urma perchezitiilor de amploare de joi, zeci de dosare medicale false. Prejudiciul in acest caz este evaluat la aproximativ 13.200.000 lei – echivalentul a aproximativ 3 milioane de euro. In acest dosar ar fi vizat si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Marian Burcea, numit in functie in martie 2017, pana atunci el fiind director general adjunct al Casei de Asigurari de Sanatate a Armatei.
Procurorii DNA au facut, joi, perchezitii in 50 de locatii, printre care si sediile a doua institutii publice din Bucuresti. Cele doua institutii vizate sunt Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti. Potrivit Directiei Nationale Anticoruptie, perchezitiile au loc intr-un dosar care vizeaza suspiciuni privind savarsirea unor fapte de coruptie in perioada 2016 – august 2017.
Ce acuza procurorii:
„Exista date si probe ca, prin activitatile infractionale desfasurate de inculpati, activitati pentru care s-a dispus retinerea, bugetul CASMB a fost pagubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
Concret, in perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infractional organizat prin care, sume de bani in valoare totala de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegala a unor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale intocmite in fals, cu implicarea unor functionari din cadrul CSAMB, sub protectia unor persoane din conducerea institutiei, dar si din conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).
In multe situatii, dosarele medicale cu pacienti fictivi au avut prioritate la decontare si aprobare, in timp ce solicitarile pacientilor asigurati care, in mod real, ar fi avut dreptul sa beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.
Pentru evitarea depistarii fraudelor se intocmeau, in fals, raportari lunare de servicii medicale necesare decontarilor, iar in paralel erau introduse si sterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fara drept a acestuia, astfel incat in sistem sa apara ca serviciile medicale au fost efectuate in realitate.”