Din 1992 încoace, politicienii clujeni, indiferent de culoarea partidului din care fac parte, se bat cu cărămida în piept că vor face şi vor drege şi vor construi ceea ce Clujul are nevoie ca de aer: un Spital de Urgenţă Regional monobloc. De la Gheorghe Funar, cel care a iniţiat pentru prima dată o investiţie în acest sens în Cluj-Napoca, lăsată ulterior în paragină, şi trecând pe la Marius Nicoară, Alin Tişe sau Horea Uioreanu până la actualul premier Dacian Cioloş, care a anunţat recent că demararea lucrărilor la viitorul spital vor debuta la mijlocul anului viitor, în afară de vorbe nu s-a întâmplat nimic concret. Termeni precum “Am predat amplasamnetul şi vom construi Spitalul regional”, sunt mai degrabă populisme electorale departe de realităţile din teren. Chiar de va fi construit în viitorul apropiat spitalul, accesul se va face pe cel mai aglomerat drum din Româmia, Cluj-Floreşti ca urmare a faptului că principalul sabotor al proiectului este primăria Floreşti care a permis construirea mai multor imobile de locuit pe amplasamentul viitorului drum alternativ de legătură cu municipiul Cluj-Napoca. Deh, în mandatul trecut, PNL se pupa pe bot cu PSD, nu cu PDL…
Ideea construirii unui Spital Regional de Urgenţă a fost lansată pe piaţa clujeană pentru prima dată de către fostul primar al Clujului Gheorgeh Funar. În ultimul său mandat, acesta a demarat, pe dealul Colina, edificarea din bugetul municipiului, a ceea ce trebuia să fie o unitate spitalicească de ultimă generaţie care urma să deservească atât nevoile clujenilor cât şi al cetăţenilor din judeţele limirofe. În ultimii 15 ani clădirea ridicată la roşu a devenit o adevărată ruină şi un simbol al neputinţei administraţiei publice locale. Din această cauză imobilul a fost cedat Ministerului Educaţiei în vederea amenajării unor spaţii de învăţământ pentru cei care urmează cursurile Academiei de Muzică. În prezent în afară de o haită de câini, un portar şi câţiva boschetari care se adăpăstesc în subsolul clădirii de la Colina, ceea ce trebuia să fie un spital regional de urgenţă monobloc nu mai este utilizat de nimeni, fiind un focar de mizerie.
Construirea unui spital regional de urgenţă a fost o prioritate și a liberalului ajuns la şefia CJ Cluj Marius Nicoară. Nicoară a lansat, în 2004, încă de la începutul mandatului său de preşedite al CJ Cluj, proiectul construirii unei unităţi spitaliceşti care să deservească Regiunea de Nord Vest. La acea vreme, în concepţia lui Nicoară noua structură ar fi urmat să fie ridicată în localitatea Câmpeneşti care aparține de comuna Apahida. Cum Nicoară nu a avut trecere la Bucureşti, motiv pentru care nu a avut susţinere în implementarea proiectului, acesta nefiind cuprins în bugetul Guvernului, din acest motiv ideea a fost abandonată.
Ajuns la şefia CJ Cluj, Alin Tişe a exploatat electoral subiectul şi a preluat ideea construirii unui spital regional. O primă problemă a fost identificarea unei suprafeţe de teren care să satisfacă nevoile unui asemena proiect, alta decât cea de la Câmpenești. După lungi negocieri cu Ministerul Apărării Naţionale, a fost identificată și noua locaţie. Terenul de 14 hectare din Floreşti pe care va fi construit, acum cu fonduri europene, Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj a fost primit de către CJ Cluj încă din 2009 printr-o hotărâre a Guvernului Boc, care îi netezea oarecum pe aceasă cale drumul spre un nou mandat la şefia Consiliului Județean finului Alin Tişe. Acesta anunţa în timpul campaniei electorale din 2012 că spitalul va fi construit în întregime din fonduri de la bugetul judeţean. Din nefericire pentru Tişe, rezultatele de la alegerile locale nu i-au fost favorabile, acesta a pierdut funcţia de preşedinte al CJ Cluj în favoarea liberalului Horea Uioreanu, candidat la acea vreme din partea USL. Proiectul a fost blocat până în 26 noiembrie a.c., deși și Uioreanu l-a fluturat electoral până în ziua arestării sale pentru fapte de corupție, zi în care, într-un final, terenul a tercut în patrimoniul Ministerului Sănătăţii – tocmai pentru ca fondurile necesare construirii spitalului să nu mai fi asigurate de la bugetul judeţean, ci din fonduri europene, potrivit aunţurilor oficialilor.
În plină campanie electorală pentru alegerile generale din decembrie premierul Dacian Cioloş a anunţat că există fonduri pentru finanţarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, iar de la mijlocul anului viitor se va trece efectiv la demararea lucrărilor.
Indus probabil în eroare de colaboratorii săi, Dacian Cioloş a afirmat că în momentul în care a ajuns la guvernare nu erau identificate locaţiile viitoarelor spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova. Păi dacă din 2009 se cunoştea locaţia din Floreşti cum este posibil să afirmi că nu ştiai despre această locaţie după 7 ani? Mai mult, potrivit reprezentanților CJ Cluj, instituţia judeţeană a realizat deja studii de impact şi studii de prefezabilitate care mai mult decât probabil, conform normei de lucru pe bani publici (considerați ai nimănui), vor fi plătite a doua oară – de această dată și din banii Ministerului Sănătăţii. Cum procedurile de licitaţie privind desemnarea constructorului sunt anevoioase este greu de crezut că lucrările vor debuta în următoarele şase luni aşa cum a afirmat premierul Cioloş.
„Acele spitale regionale despre care vorbim de câțiva ani de zile și miniștrii precedenți s-au tot lăudat cu ele. Realitatea e că noi, când am ajuns (la guvernare – n.r.), nici măcar nu erau identificate terenurile pe care să se construiască. Nici vorbă de pregătirea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice. Acum avem terenurile identificate pentru toate cele trei locații – la Cluj, la Iași și la Craiova. Avem un contract cu Banca Europeană de Investiții, care ne pune la dispoziție un milion de euro bani nerambursabili, pentru a pregăti studiile de fezabilitate și proiectele tehnice, care vor fi gata în prima jumătate a anului viitor și deci din a doua jumătate a anului viitor se vor începe lucrările la aceste spitale”, a declarat Dacian Cioloş.
Premierul Dacian Cioloş a semnat ieri cu Banca Europeană de Investiţii acordul de finanţare prin care sunt asiguraţi banii necesari edificării Spitalului Regional Cluj care va avea aproximativ 800 de paturi, 35 de secţii medicale şi heliport. Din împrumutul de 1,5 milioane de euro vor mai fi finanţate, pe lângă spitalul din comuna Floreşti, încă două spitale regionale, la Iaşi şi Craiova. Noua locaţie va fi gata cel mai probabil în pragul alegerilor locale din anul 2020 iar acesul pacienţilor se va face cu elicopterul în regim de taxi din moment ce niciun conducător vremelinic al destinelor Clujului nu agăsit o soluţie pentru fluidizarea traficului spre şi dinspre Floreşti.
N.B.: Ziar de Cluj remarcă apetența politicienilor de a se lăuda cu ce-au făcut pe bani publici, de parcă ar face-o pe banii lor aduși de acasă. De parcă ne-ar face servicii din funcțiile în care au fost trimiși și în care sunt plătiți din banii noștri și nu datoria conform fișei posturilor.