Din oras

Polițiștii locali vor da note caselor clujenilor, iar notele slabe se vor plăti prin impozite majorate cu până la 500%

Consiliul Local Cluj-Napoca se va întruni miercuri pentru a aproba completările la regulamentul de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite din intravilanul municipiului Cluj-Napoca. 

Conform legii nr. 227/2015, Consiliul Local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin hotărâre a Consiliului Local. Clădirile și terenurile care intră sub incidența legii nr. 227/2015 se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Local, conform elementelor de identificare potrivit nomenclaturii stradale. Autoritățile administrației publice locale și organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul și colectarea impozitelor și taxelor locale, precum și a amenzilor și penalizărilor aferente. Potrivit legii nr. 227/2015, elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În completările propuse de aparatul din Primărie pentru a fi aprobate în ședința de Consiliu Local de miercuri se regăsesc și criteriile de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca și de majorare a impozitului în cadrul acestora.

În cazul clădirilor, se va constata starea avansată de degradare, starea de paragină, caracterul insalubru, fațadele nereparate/necurățate/netencuite/nezugrăvite, geamurile sparte sau alte situații de asemenea natură, iar în cazul terenurilor va fi identificată starea de paragină, acoperirea lor de buruieni, caracterul părăsit/abandonat sau insalubru al terenului, neefectuarea curățeniei în curți, neîntreținerea, nerepararea împrejmuirilor sau alte situații de asemenea natură. 

Fac excepție de la majorarea impozitului clădirile/terenurile neîngrijite pentru care proprietarii dețin autorizație de construite/desființare valabilă, în vederea construirii/renovării/demolării/amenajării terenului și au anunțat la Inspectoratul de Stat în Construcții și la autoritatea publică locală începerea lucrărilor. 

În hotărârea de Consiliu Local este prevăzut faptul că, în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale, Direcția Inspecție și Control din cadrul Direcției Generale Poliție Locală este abilitată să efectueze verificări pe raza unității administrativ-teritoriale și să întocmească fișa de evaluare, nota de constatare, somația și procesul verbal de conformitate. Nota de constatare va fi însoțită în mod obligatoriu de schițe foto care să ateste starea clădirii/terenului la data inspecției. 

După identificarea și evaluarea clădirii, proprietarul va fi somat până în 31 iulie a fiecărui an fiscal în care s-a constatat starea clădirii/terenul, după caz, să efectueze lucrările de întreținere/îngrijire necesare și să mențină în continuare clădirea/terenul în stare de întreținere/îngrijire. În cazul intervențiilor pe monumente istorice, clădiri și terenuri din zonele de protecție a monumentelor istorice și din zonele construite protejate, procesul-verbal face referire la conformarea lucrărilor cu avizul Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia.

În completările propuse de aparatul din Primărie se regăsește și unitatea de măsură a degradării, punctajul pe baza căruia clădirile sau terenurile vor fi declarate neîngrijite, iar polițiștii locali vor da note caselor pe baza acestui punctaj propus spre aprobare consilierilor locali, și proprietarii vor fi puși ulterior la plată.

În anul 2013, administrația locală a pus la punct procedura de refațadizare a clădirilor din centrul istoric al Clujului, prin care anunța că va suporta 20% din costul lucrărilor, restul de 80% din sumă urmând a fi acordat cu titlu de împrumut proprietarilor de clădiri care nu dispun de banii necesari pentru modernizare, un împrumut derulat pe o perioadă de 10 ani. Mai puțin de 10% dintre cei somați au demarat lucrările de refațadizare, iar municipalitatea a încercat anul trecut să îi sancționeze pe proprietarii care nu s-au conformat, însă cadru legal nu i-a permis Primăriei să facă acest lucru. 

Noul Cod Fiscal oferă puteri sporite administrației locale care acum poate obliga proprietarii de clădiri sau terenuri neîngrijite la impozite majorate. Polițiștii Primăriei vor trebui să fotografieze toate proprietățile lăsate în paragină, pozele vor fi atașate notei de conformitate, iar polițiștii trebuie să trimită somațiile până cel târziu în 31 iulie a fiecărui an; proprietarii au timp până în 30 noiembrie să obțină avizele pentru lucrările de refacere a clădirilor sau terenurilor. În caz contrar, vor fi impozitați mai scump, cu până la 500%, nivelul urmând a fi stabilit în fiecare an de către Consiliul Local. 

Inclusiv Primăria este pusă în situația de a refațadiza clădiri la care este proprietară sau coproprietară, iar întrebarea care se ridică este dacă și Primăria se va supune și va fi sancționată conform acestei hotărâri de Consiliu Local, în cazul în care va continua să tergiverseze lucrările de modernizare ale clădirilor.

Am consultat un avocat clujean, cu o vastă experiență în domeniul juridic și administrativ, în privința intenției Primăriei de a-și face corp de control imobiliar, transformând polițiștii locali în evaluatori fiscali. Acesta a declarat că cei de la Primărie „nu au dreptul să facă asta, ei trebuie să aplice normele metodologice ale Codului Fiscal”:

„Chestia asta cu notele de evaluare și conformitate mi se pare super bizară, în primul și în primul rând ei nu pot să dea o hotărâre de Consiliu, ci să aplice normele metodologice ale Codului Fiscal, care zic clar ce se înțelege prin construcții, cum se constată ș.a.m.d. Ei nu se pot erija în Guvern, nu au cum să emită norme metodologice acolo, chestia asta se poate face numai printr-o comisie, toată acțiunea asta mi se pare super pompieristică și abuzivă, nu se poate face decât printr-o comisie de punere în aplicare a articolului cutărică al Codului Fiscal și normelor metodologice. Comisia asta nu poate fi formată din polițiști locali, nici vorbă! Trebuie formată din juriști, economiști, ingineri de la Urbanism și Amenajarea Teritoriului, pentru că sunt niște date economico-juridice din norme care trebuie interpretate. Polițiștii locali nu au cum să interpreteze, ei sunt niște pompieri acolo. Nu au ce să facă, acesta este un abuz de drept absolut inimaginabil, pentru că încalcă toate dispozițiile legale și conferă Poliției Locale niște drepturi absolut discreționare. Nu au cum să evalueze chestia asta, evaluarea se poate face numai printr-o expertiză, pentru că există expertiză de specialitate care evaluează imobilul sub aspectul impozitelor. Aceste expertize evaluează și îmbunătățirile aduse imobilului. Nu ai cum să verifici chestia asta decât printr-o expertiză. Poți să faci eventual un control la fața locului, să identifici clădirile cu probleme și ulterior oamenii să îți aducă expertize în specialitatea Construcții prin care să se arate care este stadiul real al construcțiilor. Nu ai cum, din poze făcute din exterior, să realizezi care este gradul de degradare al construcțiilor! Mi se pare de o stupiditate uluitoare! Ce punctaje?! Tu ce vezi? Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul! Polițiștii locali nu sunt experți în construcții, sunt experți în prostologie! Iar oamenii vor putea ataca în instanță, o să fie o sursă inepuizabilă de noi și noi procese împotriva Primăriei. E total nelegal ce vor ei să facă, și un abuz de drept, pentru că toate chestiile astea se pot proba prin expertize, nu ai cum să vezi ca polițist degradarea unei locuințe, decât din exterior, nu ai cum să știi ce e în interior. Situația din interior o poți constatat doar pe baza unei expertize, iar expertiza trebuie prezentată în comisii, comisia trebuie formată din economiști, constructori și juriști. Asta excedează cu mult atribuțiile Poliției Primăriei. Deci, hotărârea de Consiliul Local este total nelegală și abuzivă și denotă modalitatea în care ei înțeleg să se manifeste: pompieristic, abuziv și ilegal.”

Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, ne-a declarat, sub rezerva faptului că acum a fost informat de către noi, pentru prima oară, de această hotărâre, și astfel nu este la cunoștință cu toate detaliile, că „este absolut remarcabil faptul că Primăria se interesează de starea clădirilor”, aducând însă și anumite amendamente asupra modului în care acest demers trebuie să se realizeze:

„Faptul că Primăria se interesează de starea clădirilor este absolut remarcabil, acest lucru trebuie să se întâmple tot timpul, dar trebuie să ai resursele respective. Acuma ei au apelat la Poliţia Locală pentru că este, probabil, singură resursă numeroasă sau suficient de consistentă care poate face teren, deci care patrulează, care poate să ajungă la toate adresele şi să reuşească, într-un anumit interval de timp, să acopere teritoriul Clujului, care are câteva zeci de mii de construcţii. Ca să dai note construcţiilor pe ceea ce se vede pe dinafară, asta e o chestiune extrem de dificilă. Spre exemplu, degradarea unei clădiri poţi să nu o vezi de afară, terasa sau acoperişul prin care plouă îngrozitor nu se văd de afară. Poate nici nu se vede de afară acoperişul, poate că nu ai acces în curtea interioară. Nu știu cum se va face chestia asta. Va trebui să existe o calificare, o pregătire a acestor oameni, un curs probabil, ţinut de specialişti, pe care ei să îl practice şi eventual să îl absolve. Mă gândesc că nu toţi cei care vor participa la curs vor lua «carnetul de conducere». Există nişte diferenţe. Ei sunt poliţişti pentru că au anumite calităţi, iar inspectori ai calităţii în construcţii probabil că vor fi unii dintre ei, cei mai buni sau cei care studiază anumite probleme. Ar trebui făcut un training, un curs de calificare, o testare, o metodologie de angrenare a acestor oameni, pentru a face ceea ce se propune. Dar, în principiu, hotărârea de Consiliu Local mă gândesc că este o hotărâre generică, modul în care se aplică ar trebui să ne preocupe. Discuţia noastră nu este despre principii, este despre metodologie. Poate că s-au gândit, poate că nu s-au gândit, poate că trebuie transmis un mesaj cum că o astfel de calificare ar trebui făcută şi mă mai gândesc că ar trebui să aibă un cuvânt de spus Inspecţia în Construcţii, unde sunt totuşi specialişti în zona asta şi acolo se pot constata degradările. Poate chiar o colaborare cu Inspecţia în Construcţii sau poate chiar un curs de calificare via Inspecţia în Construcţii ar trebui făcut pentru acest personal. Deci, e problema de calificare. După aceea, desigur că mă mai gândesc la un lucru destul de important: poate că aceşti oameni de teren care patrulează şi descoperă construcţii care au probleme ar trebui să le identifice, iar acele construcţii să fie supra-verificate de oameni calificaţi. Ok, am văzut 10.000 de case, dar 1000 mi s-au părut că în mod evident prezintă degradări. Atunci mă adresez la experţi calificaţi, poate din Inspecţia în Construcţii, poate oameni care sunt altfel antrenaţi. Ei dau notă finală, de fapt, dacă miza este impozitul. Evaluarea făcută de polițiștii locali ar putea să fie după mine o pre-judecată, o pre-identificare, urmând după aceea o judecată calificată. Acolo unde există mize economice se vor şi contesta aceste decizii, se vor şi discuta şi anula în instanţa. Multe lucruri se pot întâmplă şi vor ieși la iveală. Asta mie îmi arată un fel de recensământ al clădirilor şi, în momentul în care faci un astfel de recensământ, probabil că ar trebui să vezi foarte multe lucruri, nu numai degradările. Clădirile respective au lucrări neautorizate, dacă tot mă uit la ele, văd tot felul de nereguli. Unii şi-au pus termoizolaţie numai pe o bucată din faţadă. Acolo precis nu au avut autorizaţie, pentru că nu se autorizează decât construcţia integrală. Alţii au elemente de reclamă, de publicitate, pe faţada, care clar nu sunt autorizate, nu sunt permise. Unii şi-au făcut extinderi sau şi-au închis balconul sau şi-au făcut nu ştiu ce spargeri în clădiri. Ar trebui să se constate o grămadă de nereguli, dacă tot trimit resursă să meargă să recenzeze, şi nu numai faptul că au degradări. Pentru că s-ar putea crea o mare nedreptate, şi anume să fie penalizaţi cu impozite cei care au case cu degradări vizibile pe faţade, şi să nu fie penalizaţi, culmea, cei care au făcut tot felul de lucruri ilegale, cum ar fi construcţii neautorizate. Aici e o problema a justeţei şi o problemă a economiei de resurse. Dacă aceiași oameni sunt antrenaţi să se uite la construcţii, să se uite la toate aspectele care ţin de ele, pentru că Primăria nu are o evidenţă a lucrărilor, a ceea ce se întâmplă după recepţie. Dacă îi întrebi câte clădiri există în Cluj care au reclame neautorizate, şi ştim bine că reclamele aduc bani, va spune eu, sunt foarte multe. Ei au evidenţa lucrurilor care s-au autorizat, nu a lucrurilor care nu s-au autorizat. Mai sunt foarte multe lucruri de văzut. Dacă această forţă este trimisă în teren, eu m-aş uita foarte mult la împrejmuiri, la garduri, la ziduri. E o zona care e total nerespectată în Cluj. Sunt regulamente de urbanism foarte clare, care spun cum se fac gardurile, la ce înălţime, faptul că trebuie să fie transparente, ca să vezi grădina din faţă, iar toată lumea le închide, oamenii pun tot felul de materiale pe ele, e absolut oribil şi ieşit din reguli, dar nu îi controlează nimeni, nu îi verifică nimeni, gardurile rămân aşa cum le-au făcut. Dacă tot faci un efort şi te duci la fiecare casă să îţi notezi toate problemele ei, nu numai una singură, ar trebui să fie acesta un recensământ al locuinţelor, iar apoi să şi verifici, să vezi, are autorizaţie, nu are, respectă, nu respectă, și verificată inclusiv problema asta a degradărilor vizibile, care e subiectul principal, care a generat chestiunea aceasta. Este foarte bună intenţia, dar necesită resurse şi profesionalism şi trebuie să vedem dacă vor fi alocate corespunzător”, a conchis arhitectul Șerban Țigănaș. 

Cu toate că există permisivitate legală pentru aceste demersuri ale administrației locale, problema este de aplicare coerentă a dispozițiilor legale. În plus, există și o problemă de fundamentare a hotărârii de Consiliu Local. Astfel, punctul 168 din HG 1/2016 este greșit invocat, chiar în al doilea paragraf al hotărârii de Consiliu Local, el referindu-se la accize și produse accizabile. Dacă consilierii locali clujeni se încurcă în articole și puncte de lege chiar din proiectul de CL propus spre aprobare, ne punem întrebarea legitimă dacă aparatul administrației locale va fi capabil să se descurce în punerea în aplicare a acestor dispoziții legale, din start parțial eronate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *