Sanatate

Planurile PNL pentru Sănătate: scoaterea malpraxisului de sub incidența legii penale. V. Costache: În multe spitale se practică o medicină defensivă

După audierea de miercuri a ministrului propus al Sănătății, Victor Costache, care a și primit aviz negativ în comisiile parlamentare, a devenit evident planul PNL-ului pentru Sănătate: mai mult decât „privatizarea” serviciilor medicale, Victor Costache are în vedere scoaterea legii malpraxisului de sub influența legii penale. Concret, acest aspect înseamnă că malpraxisul se va încadra în procesele civile, unde nu te poți judeca din cauza taxelor de timbru suficient de mari, iar accesul cetățenilor va fi restricționat din cauza imposibilității financiare. 

Aceasta mai înseamnă că în situația alarmant de gravă în care un pacient dobândește o infecție intraspitalicească, iar viața sa este pusă în pericol, acesta (sau aparținătorii) nu-și vor putea căuta dreptatea in instanță din cauza taxelor de timbru excesiv de mari, iar asta întrucât malpraxisul va intra de sub influența legii penale sub cea a Codului Civil. 

Desigur, în urma unui asemenea scenariu, sancțiunile ori pedepsele în cazurile de malpraxis vor deveni o pură virtualitate. 

CITEȘTE ȘI: Privatizarea mascată a serviciilor medicale. Lider de sindicat: „Sănătatea ține, în cele din urmă, de siguranța națională…”

„Am ajuns ca multe spitale să practice o medicină defensivă”

De la început trebuie menționat că termenul pe care l-a folosit ministrul propus al Sănătății, Victor Costache, cel de „medicină defensivă”, este unul impropriu și de-a dreptul periculos, având menirea de a induce în eroare.

Victor Costache a fost audiat miercuri, în cadrul comisiilor parlamentare, iar deputatul clujean Emanuel Ungureanu l-a întrebat când va exista o lege a malpraxisului.

„Această lege a malpraxisului este cerută de oamenii de bună credinţă, nu de cei care îşi trimit rezidenţii nepregătiţi în sală şi dau foc la pacienţi, nu la acei medici mă refer eu, ci la cei de bună credinţă. Pe când o lege a malpraxisului?“, a întrebat deputatul Ungureanu. 

Victor Costache a susținut că în România sunt mai multe procese de malpraxis decât în SUA, iar medicina practicată în spitalele de la noi a ajuns una „defensivă”:

„Vă asigur că este una din priorităţile noastre legea malpraxisului.

În momentul de faţă, în România, şi o ştie puţină lume, avem de trei ori mai multe procese de malpraxis ca Statele Unite, de trei ori mai multe procese de malpraxis.

Am ajuns ca multe spitale să practice o medicină defensivă, practic protocoalele sunt lăsate mai pe urmă şi medicii încearcă să fie defensivi pentru a nu fi victima unor procese penale şi lucrul acesta ne va distruge şi mai mult sistemul sanitar.

Da, deci trebuie să lucrăm împreună la o lege a malpraxisului. Avem o comisie de Sănătate foarte dinamică şi sper în perioada următoare să avansăm pe acest subiect”, a afirmat ministrul propus al Sănătăţii, Victor Costache.

În definitiv, ministrul propus al Sănătății, Victor Costache, a fost avizat negativ în comisiile parlamntare: 20 de voturi „pentru” avizul de respingere, 6 „împotrivă” și o abținere.

De altfel, România are o lege a malpraxisului și anume Legea Sanatatii 95/2006. 

Iar ceea ce ministrul Victor Costache susține, nu neapărat răspicat, se referă la planul PNL de scoatere a malpraxisului de sub influența legii penale.

„Nu cunosc câte dosare de malpraxis există in Romania, dar mă indoiesc că sunt mai multe decât în SUA.

Și dacă ar fi, acest lucru se datorează slabei pregătiri a medicilor și a condițiilor din spitale.

Intrebați-l pe domnul ministru dacă cunoaște câte dosare de malpraxis există pe rolul instanțelor și a parchetelor.

Ma îndoiesc că știe.

Și ar fi interesant de știut dacă cunoaște în câte dosare au câștigat pacienții în 30 de ani.

Nu legea malpraxisului trebuie schimbată, ci cea a medicinei legale – apărătorul de nădajde al spitalelor și al medicilor”, apreciază Dan Tătaru, avocat specializat în malpraxis medical. 

CITEȘTE ȘIVictimele infecțiilor intraspitalicești în luptă cu sistemul medical românesc. De ce medicina legală trebuie reformată? 

Conform estimărilor disponibile momentan, în 30 de ani, decesele cauzate de infecțiile nosocomiale se situează între 50.000 – 60.000 de persoane, ceea ce echivalează cu 6 vieți pierdute în fiecare zi în spitalele de pe tot cuprinsul țării.

În iulie 2019 a fost depusă o propunere legislativă în Senat pentru modificarea Legii 271/2004 privind aprobarea OUG 57/2001 pentru modificarea și completarea OUG 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.

Pentru prima dată în istoria României găsim notat negru pe alb, într-o propunere legislativă, numărul alarmant al cazurilor de malpraxis, precum și al infecțiilor nosocomiale:

cazuri nesancționate într-o proporție covârșitoare de 80%.

„Datorită conflictelor de interese și incompatibilităților existente apreciem că cca 80% din cazurile de malpraxis și de infecții nosocomiale nu sunt sancționate.

Timpul mediu de finalizare a expertizelor va scădea de la 6-12 luni (în prezent) la 1-2 luni (în condițiile noii legi)”, se arată într-unul din punctele inițiativei legislative.

Scoaterea de sub influenta legii penale a malpraxisului reprezintă un precedent cât se poate de grav. 

Dar ce putem spune despre acest concept introdus de ministrul Sănătății propus și respins în comisiile parlamentare, Victor Costache, și anume cel de „medicină defensivă”?

„Părerea mea este că atunci când ți-e teamă nu te faci doctor.

Ce s-ar întâmpla dacă și mie mi-ar fi teamă să dau în judecată un spital sau un medic?

În Legea Sănătății există un text de lege în care se arată că Ministrul Sănătății este obligat să prezinte anual Parlamentului, Guvernului și opiniei publice un Raport prinvind cazurile de malpraxis.

Nici un ministru al Sănătății, de la data apariției legii încoace, nu a prezentat un astfel de raport.

Oare de ce?”, întreabă avocatul Dan Tătaru. 

În schimb e nevoie de o nouă lege a malpraxisului, pentru a transforma Legea Sănătății într-una inoperabilă.

„Vor să o scoată din zona penalului și să o ducă în civil, unde nu te poți judeca din cauza taxelor de timbru, care sunt mari, iar cetățenii nu au bani să le plătească”, consideră avocatul clujean.

Bunăoară, la o sumă de 100.000 de euro, taxa de timbru este de aproximativ 8.800 lei, iar la 1 milion de euro, de cca 60.000 lei.

Iar astfel este blocată, prin imposibilitate financiară, acționarea spitalelor/cadrelor medicale în urma cazurilor de malpraxis, în instanță.

De altfel, Facultățile de Medicină din Romania s-au transformat într-o afacere pentru cei care le conduc sau pentru cei care predau acolo. Iar din această cauză, medicii sunt slab pregatiti.

CITEȘTE ȘIEmanuel Ungureanu: “Medicina legală și Colegiul Medicilor au acționat ca un cartel de protecție a medicilor care au comis malpraxis. Analizăm modificări legislative care să spargă monopolul instituit de medicina legală”

România școlarizează aproximativ 36 de studenți la medicină la 100.000 de locuitori, spre deosebire de media UE – 18 studenți, sau 9 în SUA și 6 in Anglia la 100.000 de locuitori.

Iar cazurile unor medici precum Mihai Lucan sau Mircea Beuran relevă faptul că unii dintre conducătorii acestor instituții medicale sau superioare de învățământ, le-au transformat in propriile feude. 

„Poate de aceea medicii sunt slab pregătiți și fac o „medicină defensivă”.

Nu am mai auzit până acum acest concept.

Părerea mea este că dacă ți-e frică să acționezi, dacă ți-e frică să ajuți oamenii, atunci nu te face medic”, conchide Dan Tătaru, avocatul clujean specializat în malpraxis medical. 

CITEȘTE ȘI: Spitalele GROAZEI: cca 80% din cazurile de malpraxis și infecții nosocomiale rămân nesancționate

Numai în luna august 2019, în Spitalul Județean Cluj au fost depistate 56 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, dintr-un total de cca 4500 de pacienți internați.

Câți din acești pacienți infectați au murit din cauza mizeriei intraspitalicești?

În iulie 2019 a fost depusă o propunere legislativă în Senat în care se arată că cca 80% din cazurile de malpraxis și de infecții nosocomiale nu sunt sancționate.

Recent, mass-media din România semnala cazul fără precedent al ministrului Sănătății (Publice) Victor Costache, care este angajat al unui spital privat din Sibiu. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *