Piața IRA, din cartierul Someșeni, a fost piața de en-gros a Clujului, înainte ca piața de en-gros să se mute la Dezmir, iar în această locație să fie înființată o piață a Primăriei. Un loc unde, la fel ca în celelalte piețe ale Primăriei, există un fel de mercurial comunist cu prețuri de referință, care îi alungă pe adevărații producători, în defavoarea bișnițarilor. Pentru că este ușor să vinzi, ca bișnițar, la prețuri impuse, marfa pe care doar ai cumpărat-o, la rândul tău, la un preț mai mic, și este cu totul altceva să produci legume și fructe, să plătești impozite, să ai cheltuieli de producție, iar apoi Primăria să îți impună un preț cu care să îți vinzi marfa, marfă de o calitate net superioară față de cea bișnițarilor.
De altfel, în momentul în care i-am întrebat pe comercianții de aici de cât timp s-a mutat piața de en-gros la Dezmir, aceștia, crezând că vrem să cumpărăm produse la preț de en-gros, ne-au informat că și în Piața IRA prețurile și produsele sunt cam tot aceleași ca la en-gros și, în plus, pentru cantități mari, se poate negocia.
Regulamente bune, aplicate prost
Regulamentul de funcționare al pieței agroalimentare IRA prevede:
„Administratorul pietei este Municipiul Cluj-Napoca. Piata agroalimentara IRA este piata permanenta, specificul pietei este de piata agroalimentara destinata comercializarii legumelor, fructelor, laptelui si produselor lactate, florilor, inclusiv artificiale, si a articolelor pentru acestea, semintelor, cerealelor.
Sectorul A – ocupand un procent de max. 60% din numarul meselor comerciale – destinat producatorilor agricoli;
Sectorul B – ocupand un procent de 15% din numarul meselor comerciale – destinat persoanelor fizice/ asociatiilor familiale autorizate;
Sectorul C – ocupand un procent de 15% din numarul meselor comerciale – destinat societatilor comerciale;
Sectorul D- ocupand un procent intre 5-10% din numarul meselor, dar nu mai putin de trei mese – destinat comercializarii florilor.”
Capitolul „Drepturile și obligațiile administratorului pieței” prevede, la punctul 2:
„Verifica daca utilizatorii pietei au calitatea de producator/comerciant, conform prevederilor legale, si nu permite accesul altor comercianti”
De pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca aflăm că în hala agroalimentară a pieței IRA sunt comercializate mărfuri de la 105 producători agricoli și 44 societăți comerciale și persoane fizice autorizate. Însă, după cum am arătat în materialele anterioare, mulți dintre „producătorii agricoli” sunt producători doar pe hârtie, clujenii cumpărând de fapt marfă fără trasabilitate, de proastă calitate, de la bișnițari:
Felul în care administratorul acestei piețe, la fel ca administratorul pieței Flora și ca administratorii celorlalte piețe, verifică dacă utilizatorii au calitatea de producător/ comerciant, conform prevederilor legale, rămâne de văzut și de investigat pentru că, după cum a afirmat într-un interviu pentru Ziar de Cluj Adriana Turc, producător local și comerciant, se pare că administratorii piețelor cunosc exact cine sunt bișnițarii mascați în producători, dar nu iau nicio măsură pentru intrarea în legalitate, sancționându-i în schimb doar pe producători.
Prin piață bate vântul a bișniță
Pentru că mărfurile care se comercializează și în această piață a Primăriei sunt ieftine, dar de proastă calitate, nu este de mirare că printre tarabe cam bate vântul. Din moment ce găsesc aceleași roșii „de plastic” și în supermarketuri, cumpărătorii nu au niciun motiv să mai vină în piață. Și, pentru că bișnițarii sunt favorizați în defavoarea producătorilor, majoritatea roșiilor sunt „de plastic”.
Pentru că nu există vad comercial, multe dintre tarabe sunt goale, iar pubelele de gunoi sunt pline de legume și fructe, care s-au stricat înainte de a le cumpăra cineva. Pubelele sunt pline cu vârf, chiar de la primele ore ale dimineții.
Și din exterior, piața arată dezolant, cu draperii murdare atârnând aleatoriu în geamuri, cu cutii goale afișate „în vitrină”, claie-grămadă, pentru a-i alunga, probabil, și pe puținii pensionari care se mai deplasează la piață din nostalgie și pentru socializare.
Demarat în urmă cu 10 ani, programul Primăriei Cluj-Napoca de „modernizare” a piețelor agroalimentare s-a dovedit a fi un total eșec, halele depopulându-se în prezent, pas cu pas, atât de vânzători, cât și de cumpărători, măcinate de mafia bișniței comercianților și a administratorilor piețelor.