Un clujean a inițiat o petiție prin care speră să atragă atenția autorităților locale iar acestea să ia în calcul construcția unui patinoar acoperit.
În 2023, la Sâncraiu a fost inaugurat un patinoar acoperit, investiția fiind de 700.000 de euro.
Constatăm că încă adesea în România normalitatea trebuie solicitată, iar dacă aceasta nu e cerută imperativ, este ignorată cu desăvârșire!
Da, Clujul vrea și merită un patinoar acoperit pentru că acesta nu este un moft, ci o normalitate și o necesitate:
– in primul rând pentru sportul de masă, iar sporturile pe gheață au un farmec și o grație aparte. Sportul și mișcarea sunt sinonime cu sănătatea fizică și mintală. Cu atât mai importante în lunile reci, cu soare puțin și vreme neprietenoasă, când opțiunile de a face mișcare și de a-ți regăsi starea de bine se reduc drastic
– sporturile pe gheață lipsesc cu desăvârșire la Cluj de zeci de ani. Inadmisibil, pentru că acest oraș a fost un pionier și centru de referință pentru patinaj și sporturi pe gheață, cu o istorie mai veche de 100 ani în patinaj
– apoi pentru cluburile de patinaj din oraș, ai căror sportivi, în mod incredibil, participă la concursuri naționale și internaționale și aduc medalii și cupe, fără să aibă măcar un patinoar de antrenament în Cluj! Fac antrenamente cu role pe asfalt, se antrenează când și când pe gheață la sute de kilometri de casă și totuși se încăpățânează să existe! Cât talent irosit fără o infrastructură minimă…nu e păcat?!
– nu în ultimul rând, e o normalitate pentru un oraș european de talia Clujului, măcar acum in Secolul 21, să aibă un patinoar! Sporturile pe gheață se află în topul preferințelor din Europa și această frumoasă pasiune străveche a orașului, adormită în timp, merită reînviată!
Știința Cluj, campioană națională la hochei
Secţia de hochei pe gheaţă se reorganizează la Universitatea Cluj în anul competiţional 1948/49, din iniţiativa fostului mare om de sport, profesorul Nicolae Jenei. Dumnealui gira funcţia de secretar, iar ca preşedinte activa dr. Ion Birta. Antrenorul Császár Francisc avea la dispoziţie următorul lot de jucători: Tiberiu Agachi, Simion Benea, Gheorghe Demeter, Tomor B., Vili Kovács, fraţii gemeni Carli şi Aldo Million, Ion Mártonfi, Pambucol Ioan, Lőrincz I., Heintz A., Raduch E., Nagy A. În ediţia 1949/50, la campionat, au luat parte 4 echipe, iar „Ştiinţa” Cluj a terminat pe locul 1.
O performanţă deosebită se înregistrează în 1954, când „Ştiinţa” câştigă campionatul naţional, cu următoarea echipă: Sprencz II Fr., Agachi, Tőrők I, Tőrők II, Tomar, dr. Deneş, Kovács V., Császár F., Takács, Hajdu, Fenke II, Gál I. Dintre ei, Vili Kovács (jucătorul şi antrenorul de fotbal), Császár, Takács, Tőrők I şi Tőrők II fac parte din echipa naţională. Însă, terminându-şi studiile universitare, o serie de jucători pleacă, în locul lor venind alţii: Dan Stafie – de la Galaţi, Nagy Albert de la C.C.A., Botar G., Kozan I, Kozan II, Takács II, Tompos L., Dibernardo Anton, Biro A., Krasser A. Antrenor este acum fostul jucător Vili Kovács (şi fost fotbalist).
Echipa se clasează, astfel: locul III în 1955/56 şi ’56/’57, locul II în ’57/’58, locul III în următoarele două ediţii, iar în 1960/61 locul II. În lotul naţional sunt: dr. Biró, fraţii Kozan, Nagy A, Takács II Kozan A. şi Nagy A. devin maeştri ai sportului.
În 1966, secţia trece la Institutul Agronomic, după o perioadă de frământări, de renunţări şi de părăsire a echipei de către mulţi jucători de valoare. Iată loturile complete ale jucătorilor de hochei pe gheaţă care au evoluat la Cluj, între 1956-1982, când, din lipsă de fonduri materiale, echipa studenţească clujeană, cu tradiţie de peste 6 decenii, a fost desfiinţată. Antrenor jucător: Kovács (Wily) Adalbert. Lotul de jucători: Stafie Dan, portar; Sprencz Francisc; Gál Zoltán, Timár Ludovic, Pál Coloman, Dibernardo Anton, Tompos Ladislau, Takács Ludovic, Kozán Andrei, Kozán Gavril, Botár Gavril, Biró Anton, Godri Anton, Kurt Krasser, Timár Csaba, Nagy Adalbert, Radu Şerban, Csűros Stefan, Őtvős Iosif, Sántha Gavril, Scripniciuc Radu; Secretar club: Jenei Nicolae. Locul III în 1959, 1960, 1962. Locul IV în 1963-64.
Agronomia Cluj (1966-1982). Antrenor jucător: Kozán Andrei. Lotul de jucători: portari: Radu Şerban, Csőg Csaba, Lázár Attila, Roth Gheorghe; jucători: Gál Andrei, Borbáth Andrei, Texe Stefan, maestru al sportului, Nagy Adalbert maestru al sportului, Kozán Andrei, Kozán Gavril, Kollo Felix, Dénes Ladislau, Őtvős Iosif, Fogarasi Zoltán, maestru al sportului, Daniel Ştefan, Baka Andrei, Imre Ladislau, Fűlőp Attila, Tamás Alexandru, Győrgypál Kadocsa, Gegő Tiberiu, Bokos Levente, Salló Iuliu, Lajos Zsolt, Erőss Béla, Albert Gavril, Sprenc Toma. Secretar club: Kozán Andrei. Echipa este prezentă în primul eşalon al campionatului şi în anii următori, 1962-1969, ocupând poziţii onorabile în grupa valorică 1-6.
Din anul 1966, echipa va trece la nou creatul C.S.U. Agronomia. Vor apare sub culorile negru-portocaliu ale Agronomiei mulţi jucători valoroşi ce vor menţine echipa la cota pretendentelor la supremaţie, dar şederea acestor jucători la Cluj se va reduce exact la perioada anilor de studii. Locul I, seria II, divizia A: 1970-1971-1972-1976, Locul II, seria II, divizia A: 1978-1979-1980-1981. Iată câţiva din cei care între anii 1966-1982 au apărat aceste culori: Radu Şerban, L Attila, Gh. Roth, A. Gáll, F. Kollo, Z. Fogarasi, D. Ştefan, A. Baka, L Imre, A. Borbath, Şt. Texe, F. Attila, A. Tamás, T. Gegö, L. Boros, I. Sállo, B. Eröss, I. Marian, A. Lazăr, Cs. Timár, Cs. Bartha, Al. Bomher, G. Sántha, Al Toth, A. Gödri, Cs. Borsos, Gh. Eidlitz, Györgypál, Kadocsa, I. Venczel. Deşi, între timp, s-a dat în folosinţă patinoarul artificial al oraşului iar mai apoi la Clubul Sportiv Şcolar s-a înfiinţat o secţie de copii şi juniori, lotul Agronomiei, nuşi va putea întări rândurile. Din contră, de la an la an, efectivul secţiei se va restrânge numeric şi, firesc, anii din ce în ce mai grei ai supravieţuirii nu vor întârzia să apară.
Va activa o vreme în grupa a ll-a valorică şi până în cele din urmă, în 1982, se va desfiinţa. Au rămas la conducerea tehnică, din 1966, până la desfiinţare, Kozán Andrei, Nagy Albert şi Vili Covaci.