Intenția de schimbare a denumirii străzii Radu Gyr în Szervatiusz Jeno a stârnit numeroase controverse printre clujeni. Au fost inițiate petiții și sesizări, care au fost trimise către conducerea Primăriei Cluj-Napoca. Peste 6.000 de solicitări au ajuns pe masa primarului. Demersurile societății civile nu au rămas fără ecou, iar în ședința de Consiliu Local de joi, 22 iunie primarul Emil Boc a decis amânarea proiectului de hotărâre care prevede schimbarea numelui străzii Radu Gyr.
„Am retras de pe ordinea de zi punctul 31 care îl vizează pe Radu Gyr şi denumirea străzii aferente. De ce? Acest punct este pe ordinea de zi astăzi ca urmare a solicitării MAI şi Prefecturii Cluj în conformitate cu solicitările pe care ei le-au avut în vedere. Până în acest moment, pe masa mea au fost adunate peste 6.000 de solicitări de analiză şi respingere a acestui punct. Nu pot fi nepăsător şi să mă prefac că nu există o preocupare reală a societăţii civile cu privire la acest punct. Conform prevederilor legale, voi proceda la retragerea de pe ordinea de zi, voi adresa solicitări oficiale şi altor instituţii ale statului pentru a cunoaşte un punct de vedere. În urma acestor puncte de vedere pe care le voi primi, voi decide dacă voi mai reveni în Consiliu Local sau voi renunţa la a propune Consiliului Local pe viitor schimbarea denumirii străzii. Pe baza precizărilor societăţii civile trebuie o atenţie suplimentară pe acest punct, cu echilibru, cu dezbatere, cu analiză, calm, fără patimă”, a declarat Emil Boc, în cadrul ședinței de Consiliu Local.
MAI a propus schimbarea numelui străzii din cauză că poetul Radu Gyr a făcut parte, timp de câteva luni, din guvernul legionar.
„În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian – septembrie 1940 – ianuarie 1941, Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost comandant legionar și director general al teatrelor”, se arată în proiectul de hotărâre de Consiliu Local.
Două petiții care au fost transmise și presei aduc argumente prin care arată că intenția Ministerului este imorală și ilegală.
„Radu Gyr, poetul care l-a coborât pe Iisus în temnițele comuniste, a îndurat 16 ani de detenție pentru crezul său, fiind încarcerat la Aiud, Jilava, Văcăreşti, Râmnicu Sărat şi Braşov. Umilit, batjocorit, scos din istorie și din memoria neamului său de către bolșevicii care s-au făcut stăpâni pe țara noastră, marele poet a fost condamnat la pachet cu alți eroi și intelectuali de marcă în „lotul ziariștilor naționaliști”, acuzați de „crime de război”. Acuzație aberantă din toate punctele de vedere! Aceste procese sinistre au fost pur politice, înscenate de nou instauratul regim prin Tribunalele Poporului! A legitima astăzi o condamnare utopică (atunci și mai ales acum) comandată de către regimul comunist – decretat de statul român postdecembrist drept „regim criminal” – este de neînțeles și de neacceptat!”, au scris reprezentanții Fundației Culturale Profesor George Manu, inițiatorii uneia dintre petiții.
Propunerea MAI vine în contradicție cu Legea 127/2017 privind instituirea „Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai”.
„Este vorba de Legea nr.127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, poetul Radu Gyr este menţionat, alături de Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi”, scrie în altă petiție, semnată de Coriolan Baciu, președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu.
În aceste condiţii, inițiatorii petițiilor consideră că „ar fi aberant ca, în România anului 2017, la 27 de ani de la căderea comunismului, într-o ţară membră NATO şi UE, consiliul local al celui mai mare oraş din Transilvania să ia o decizie pe baza tezelor susţinute, în urmă cu 72 de ani, de reprezentanţii Partidului Comunist Român, la ordinele ocupantului sovietic”.
Propunerea MAI de schimbare a denumirii străzii Radu Gyr vine la scurt timp de la aprobarea schimbării unor denumiri de străzi cu locuințe ale cadrelor militare, din cartierul Gheorgheni. În ședința de Consiliu Local din luna mai, s-a aprobat modificarea denumirii unor străzi cu nume de poeți în nume de personalități militare. Motivarea de atunci a fost legată de faptul că nu se potrivesc numele de actori și poeți unor străzi dintr-un cartier al MAI.
Szervatiusz Jeno a fost un sculptor clujean care, datorită meritelor sale a fost recompensat, după retrospectiva din 1964, de la București, cu titlul de „artist emerit” și cu „premiul de stat”.