Din 2009, data nașterii Târgului de Crăciun din Piața Unirii, acest eveniment a parcurs toate etapele sublimului penibil. De la “Spiritul Sărbatorilor de Iarnă care s-a pierdut între kitsch-uri și șantierer, la “Protocoale” secrete semnate de municipalitate cu tot felul de dubioși, prin care aceștia puteau ocupa piața la fiecare Sărbătoare de Crăciun. Până acum, pe banii noștri, municipalitatea a creat un Târg mult prea meschin pentru un oraș cu aere de metropolă.
Probabil, pentru a nu mai cheltui banii clujenilor aiurea-n tramvai, anul acesta, în iulie, într-o ședință de Consiliu local, municipalitatea a transferat organizarea Târgului de Crăciun către o firmă privată.
„Având în vedere că bugetul local nu poate asigura cheltuielile necesare pentru realizarea, dezvoltarea și extinderea evenimentului la potențialul său, numărul insuficient de angajați pentru a asigura și organiza permanent activitățile din cadrul evenimentului (acestea desfășurându-se după amiaza și seara și presupunând prestarea de ore suplimentare pe tot parcursul lunii decembrie), Primăria Cluj-Napoca a luat în considerare oportunitatea concesionării serviciilor de organizare a Târgului de Crăciun”, se arăta în proiectul de hotărâre privind externalizarea Târgului de Crăciun.
Concesiunea s-a dat pe cinci ani, iar taxa de concesionare s-a stabilit la 0,1556 lei/mp/zi, în sarcina concesionarului fiind stabilită și o taxă de ocupare a domeniului public de 0,36 lei/mp/zi (cam 50 de bani pe metru pătrat în fiecare zi). Ce face concesionarul mai departe, nu e treaba municipalității, cică.
Nu e treaba municipalității cu cât dă acesta mai departe în chirie spațiile pe care le amenajează! Despre altceva vorbim când vine vorba despre autorizațiile de construcție pe care concesionarul trebuie să le obțină în Piața Unirii.
Conform președintelui Ordinului Arhitecților din România, citat de Actual de Cluj, construcțiile din Piața Unirii nu prea se execută legal:
“Dar cine e arhitectul? După lege trebuie să aibă autorizații de construire, chiar dacă sunt construcții temporare, semnate de arhitect. Dacă nu există arhitect, atunci Târgul de Crăciun este pe lângă lege. Mai trebuie și taxe plătite pentru autorizare, par evitate”, a atras atenția președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș.
“Pentru construcțiile provizorii, temporare, rebuie emisă autorizație de construire. E evident că un patinoar, niște chioșcuri, cabane, tribune, conteinere, etc., sunt construcții. Deci trebuie autorizate. Legea specifică explicit ce condiții trebuie să îndeplinească elaboratorii documentațiilor. Ar fi trist ca tocmai primăria să dea tonul la nerespectarea legilor referitoare la construcții. Trucul e următorul: ei spun ca au autorizat evenimentul, care e pe alt filon legal. Dar asta nu exclude necesitatea de a avea autorizații de construire”.
De asemenea, în contextul scandalizării comunității maghiare din Cluj-Napoca cu privire la faptul că grupului statuar, patrimoniu UNESCO, a lui Matei Corvin va fi înconjurat cu un patinoar artificial, văzând că și consilierii locali ai UDMR s-au raliat indignării, ne-am pus întrebarea legitimă cu privire la ce au păzit când au votat astă vară proiectul de HCL privind Târgul de Crăciun. Unde li s-a explicat cu planșe și imagini generate pe calculator care sunt intențiile concesionarului?
În proiectul de hotărâre este prezentată și o scurtă descriere e Târgului de Crăciun, varianta privată. Astfel, vor fi găzduite minim 73 de căsuțe, cu o suprafață minimă de 9 mp, în cadrul cărora se vor desfășura activități după cum urmează: 40%, activități de comercializare a produselor nealimentare (obiecte artizanale produse de micii meșteșugari și produse specifice sărbătorilor de iarnă); 25%, activități de alimentație publică și de comercializare a produselor alimentare (panificație și patiserie, mâncăruri calde, băuturi, carne și preparate din carne); 35%, activități de comercializare a produselor de calitate superioară.
Se dorește și realizarea unei căsuțe de 30 mp, care să fie Căsuța lui Moș Crăciun.
Se va amenaja și un patinoar, care va avea suprafața de minim 800 mp. Se dorește și contractarea unui prestator de servicii de animație stradală (clovnerie, dans, carnaval, teatru, muzică). Va fi realizată și o scenă, cu dimensiuni minime de 10/12 mp, care să rămână în Piața Unirii timp de 38 de zile cât durează Târgul de Crăciun. Potrivit documentului, se dorește și realizarea unui pachet turistic de trei zile, care să includă seri festive pentru grupuri, acces la patinoar și la principalele obiective turistice.
Deci, ce anume au păzit aceștia, sau numai au ridicat mâna să consfințească soliditatea mașinăriei de vot a primarului și indignarea le-a venit numai când au fost avertizați că-i cazul să fie indignați?
Așa că i-am întrebat. Aveți în continuare răspunsurile date.
Gergely Balasz, consilier local UDMR: “Observația pe care vreau să o fac este că toată lumea știe în Cluj despre însemnătatea și încărcătura simbolică a grupului statuar Matei Corvin. Consider că municipalitatea ar trebui să acționeze cu prudență atunci când știe că urmează să aprobe un proiect care se va întâmpla în apropierea statuii, în Piață. Personal, nu am o problemă cu instalarea sau existența patinoarului. Orice reacție tensionată apare atunci când ne confruntăm cu lipsa de informare. Noi ne-am dat seama despre ce fel de proiect e vorba numai când lucrările avansaseră deja. Noi (Consiliul Local) am avut o ședință în data de 28 iulie, despre organizarea unui Târg de Crăciun, nu se știa atunci ce firmă ar fi organizator și nici nu era specificat amplasamentul patinoarului. Nu ajungeam aici dacă se pregătea acest proiect din timp, se evitau orice fel de reacții exagerate. Cred că totul ține de stilul de abordare, de deschiderea manifestată de municipalitate, dacă ne-ar fi consultat în mod concret, puteam pregăti comunitatea mai bine. Când am observat începerea lucrărilor, am și căutat analogii cu alte orașe din Europa. Nu e vorba de patinoar, e vorba de pregătirea oamenilor pentru acest proiect. S-ar fi evitat, cred, derapajul exagerările, și discuțiile despre sensibilitățile comunității maghiare.”
Nistor Daniel, consilier local UDMR: “În primul rând cred că a fost o greșeală că nu am fost consultați. Personal, cred că este un punct sensibil, cu o consultare clară și specifică ajungeam la un compromis. Personal, nu mă deranjează, în general, acum poate maghiarii din Cluj sunt împotrivă. Instalarea patinoarului este o idee care se întâlnește și în alte orașe, în Germania spre exemplu. Tinerii, cei ca mine, așa ar gândi. Poate cei mai în vârstă, mult mai legați de trecut și de incidentele pe care le-a suferit statuia pot fi mai conservatori, dar cred că cine a venit cu ideea sunt și ei persoane tinere, care se poate să nu fi înțeles sensibilitățile comunității locale. Nu cred că a fost cu rea intenție (propunerea de amplasare a patinoarului în jurul statuii – n.r.), suntem o generație tânără care poate nu mai simțim așa puternic legăturile cu trecutul, și poate e un lucru bun că tinerii, oricare ar fi ei, sunt atât de deschiși spre viitor. Reacțiile colegilor mei, (Anna Horvath și Gergely Balasz – n. red.) au fost corecte. Ne-a speriat, ne-a luat prin surprindere, dar nu este o chestiune etnică. Chiar și cu riscul ca inițial maghiarii să fi spus ”nu”, trebuia discutat specific înainte subiectul. Nu contează decât ideea că ar fi trebuit mai multă deschidere, cred că este o inițiativă de bună credință.”
Horvath Anna, fost viceprimar Cluj-Napoca: “Vreau de la început să clarific că nu sunt de acord cu interpetările făcute în presă pe marginea declarațiilor mele. Vreau să fie clar că nu este corectă afirmația că nu aș fi de acord cu patinoarul, că nu îl doresc, noi chiar am votat hotărârea de consiliu în care se menționa locația, procedură similară cu cea din anii precedenți. Este adevărat că ne-a surprins repoziționarea patinoarului, nu s-a spus clar atunci unde urma să fie instalat. Eu susțin că este nevoie de supraveghere de specialitate la un astfel de proiect. Dacă pe legea monumentelor sau PUG lucrurile pot fi interpretate, cred că se impune efectuarea de lucrări sub supraveghere de specialitate. Vorbim de un monument de clasă A, trebuie să existe buna intenție a tuturor de a proteja grupul statuar, noi susținem că este nevoie de supraveghereaunui specialist în monumente pe parcursul proiectului. Trebuie să se asigure că instalarea sau demontarea țevilor de apă ale instalațiilor se face corect și în conditii de siguranta. Am atras atenția că dacă ar fi avut loc discuții prealabile și asupra îngreunării accesului la biserica Sf. Mihail, având în vedere că au fost sesizări privind perturbarea programului slujbelor de sărbători. Cred că este nevoie de empatie și interes pentru corelarea programului muzical de la patinoar cu programul serviciului religios. Nu știu dacă în alte proiecte similare din Europa sunt plasate în imediata apropiere de patinoare lăcașuri de cult, poate era nevoie aici de corelarea acestor activități. Discutiile nu trebuie mutate in aceasta directie, a etniei. Noi am cerut Comisiei de Monumente și Ordinului Arhitectilor un punct de vedere asupra carui fel de supraveghere ar trebui asigurata la aceste lucrari. Nu am primit inca un raspuns.”
Apropos de suprafețele prezentate în proiectul de externalizare: 73 de căsuțe x 9 mp = 657 mp; la care se adaugă: 30 mp căsuța lui Moș Crăciun, 800 mp de patinoar și 12 mp de scenă; TOTAL: 1469 mp; Aceștia de înmulțit cu 50 de bani = 734,5 lei pe zi – atâta câștigă clujenii pe zi din concesionarea către un particular a Pieței Unirii, Kilometrul Zero al municipiului Cluj-Napoca! Cum municipalitatea ne-a obișnuit să ne vândă mocca “investitorilor”, abia așteptăm să aflăm cu cât a închiriat concesionarul spațiile mai departe șamd. Să vedem dacă se merită deranjul. Știm, banul circulă și toată lumea este fericită, dar circulă extrem de lesne pentru unii care sunt cam de-ai casei în primăria Cluj-Napoca! Că iar dăm peste Sergiu Liti, coordonator logistic și manager general.
Da, este vorba despre băiatul extrem de deștept și mult prea apropiat de municipalitatea clujeană care în anii trecuți avea un protocol secret (auzi, dom’le!) semnat cu municipalitatea și în urma cărora acesta câștiga cam 50.000 de euro (numai din închirierea căsuțelor de lemn!) făcându-ne câte un kitch de Tîrg de Crăciun în schimb. Să tot dai municipalității cam 5.000 de lei per eveniment și să câștigi 50.000 de euro în schimb, nu?!
Într-un articol din 2013, Ziar de Cluj arăta că Sergiu Liti organizează evenimente patronate de Primăria Cluj-Napoca printr-o fundație cu sediul la Câmpina, are firme de apartament cu câte un angajat-doi și datorii uriașe. Dar, iată, că îl găsim din nou în afacerea cu Moș Crăciun de la Primărie…