În contextul proiectului legislativ privind pedepse mai mari pentru uciderea animalelor, vă prezentăm ce pedepse au primit doi vânători din Cluj care au ucis cu intenție, prin împușcare, doi câini din rasa ciobănesc de Bucovina.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată la Judecătoria Cluj-Napoca, unde au primit următoarele pedepse: 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că instanț a stabilit și aplicat inculpaților pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, care a fost suspendată pe un termene de încercare de 3 ani. Proiectul legislativ, susținut de Mișcarea Dreptate pentru Animale, prevede pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare.
De asemenea, Judecătoria Cluj-Napoca a obligat, în solidar, pe inculpaţii T.Ş. şi P.C.I. la plata sumei de 2.500 lei reprezentând daune materiale şi la plata sumei de 1.000 euro reprezentând daune morale către proprietarul câinilor, noteaza clujust.ro.
Cei doi inculpați au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, care a menținut-o prin decizia de mai jos.
Extras din motivarea Deciziei Penale nr. 354/A/2016 Curtea de Apel Cluj
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în data de 07 iulie 2014 în dosarul nr. …./P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului T. Ș pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept, prev. și ped. de art. 343 alin. (1) C.pen., și omorârea animalelor cu intenție, prev. și ped. de art. 23 alin (1¹) lit. c) din Legea 205/2004, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.pen. și a inculpatului P. C. I.pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept, prev. și ped. de art. 343 alin. (1) C.pen. și omorârea animalelor cu intenție, prev. și ped. de art. 23 alin. (1¹) lit. c) din Legea 205/2004, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.pen.
S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că în data de 27.10.2013, în timp ce se aflau în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, în locul numit popular „Bidihalma”, inculpații T Ș. și P.C.I au împușcat, fără drept, doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G. A. A, cauzând un prejudiciu de aproximativ 1800 lei.
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: buletin de analiză nr. …/29.10.2013 emis de Facultatea de Medicină Veterinară – Anatomie Patologică, Diagnostic Necropsie și Medicină Legală; proces-verbal de cercetare a locului faptei și planșa fotografică; declarațiile persoanei vătămate G.A A; copii ale certificatelor de naștere ale câinilor uciși (f. 34-42); declarații inculpat T Ș ; declarații inculpat P.C.I; copie autorizație de vânătoare ; procese-verbale de recunoaștere după planșa foto și planșele foto aferente; declarațiile martorilor A. M. E, C I. R., G. A. G., G A_ B., G O M., G. G, B.I, B/ R_, Ș. I.R.; raport de constatare criminalistică nr. … din 09.05.2014 emis de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic (f. 109-121); raport de constatare criminalistică nr. xxxxxx din 16.05.2014 emis de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic (f. 133-149); raport de constatare criminalistică nr. …din 19.05.2014 emis de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic); mijloace materiale de probă – alice ridicate din cadavrul animalelor ; alte înscrisuri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 11 iulie 2014 sub nr. 15550/211/2014
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 10 octombrie 2014, judecătorul de cameră preliminară a respins excepțiile invocate de inculpați, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din data de 3 iunie 2015, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța i-a întrebat pe inculpații T. Ș și P.C.I. dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-le la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C.proc.pen.
Inculpatul T. Ș. a arătat că nu solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. (4) C.proc.pen., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei ).
Inculpatul P.C.I a arătat că nu solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. (4) C.proc.pen., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Totodată, instanța a procedat la audierea părții civile G.A.A.
În cursul cercetării judecătorești, la cererea părții civile, a fost administrată ca probă nouă înscrisul constând în fișa fondului de vânătoare (f. 64-72), iar la cererea inculpaților și a procurorului au fost readministrate următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: declarațiile martorilor…………………., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Nefiind contestate de părți, celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate, dar au fost puse în dezbaterea contradictorie a părților în conformitate cu prevederile art. 374 alin. (7) C.proc.pen., astfel încât vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Cu privire la proba constând în audierea martorilor M. R. și N. I, propusă de inculpați, după ce a ascultat concluziile procurorului și a părților, în baza art. 383 alin. (3) C.proc.pen., instanța a dispus ca această probă să nu mai fie administrată, întrucât aspectele cauzei au fost lămurite prin probatoriul administrat, apreciind astfel că proba nu mai este necesară soluționării cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator al cauzei, instanța a reținut următoarele:
În fapt, astfel cum rezultă din declarațiile persoanei vătămate G.A. A, care se coroborează cu declarațiile martorilor A. M_ E, C. I_. R, precum și cu cele ale martorilor G_A. G, G. A_ B și G O M_, audiați în cursul urmăririi penale, la data de 27 octombrie 2013, martora A M. E se afla cu turma de oi aparținând persoanei vătămate G. A. A și martorului G. A_ G_ pe pășunea din localitatea Deușu, în zona denumită popular „Bidihalma”, situată pe partea stângă a drumului județean în direcția de mers Chinteni spre Deușu, județul Cluj, la turma de oi aflându-se trei câini, dintre care doi, un mascul și o femelă, erau rasa Ciobănesc de Bucovina. În apropierea acestei pășuni, în zona denumită popular „R” se aflau la cules de porumb persoana vătămată G. A A, împreună cu martorii…………….
Din cuprinsul declarațiilor persoanelor arătate mai sus reiese că în jurul orelor 15:00, persoana vătămată și martorii ce se aflau împreună cu ea la culesul porumbului au plecat spre casa martorului G. A, respectiv spre localitatea Deușu, jud. Cluj, cu tractorul condus de acesta din urmă, în remorcă aflându-se ceilalți și au trecut pe lângă turma de oi îngrijită de martora A.M.E_. Cei doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina au alergat după tractor și s-au îndepărtat aproximativ 400 m de turma de oi, ieșind din raza vizuală a martorei A.
Întrucât persoana vătămată și martorii care se aflau în remorca tractorului au observat că cei doi câini se îndepărtaseră de turmă și îi urmăreau, martorul G. O a strigat către aceștia să se întoarcă la turmă, iar câinii s-au oprit în locul în care se aflau, tractorul continuându-și deplasarea. Acest aspect al stării de fapt reiese din coroborarea declarației martorei A.M.E cu declarațiile persoanei vătămate G.AG și a martorilor…………………..
Astfel cum rezultă din declarația martorei A.ME, la scurt timp după îndepărtarea tractorului și a câinilor, inculpații T.Ș și P.C.I s-au apropiat de turma de oi supravegheată de martoră, iar inculpatul T.Ș i-a spus acesteia că nu are voie să țină mai mult de doi câini la turma de oi, fiind necesar ca ceilalți câini să fie ținuți legați la stână, în caz contrar va reveni în următorele zile însoțit de „mascați” și vor împușca respectivii câini. Martora a arătat că cei doi aveau arme de vânătoare asupra lor. După ce martora i-a spus că va transmite acest mesaj proprietarilor turmei, inculpații au plecat și s-au deplasat în aceeași direcție pe care se deplasase tractorul în care se aflau persoana vătămată și martorii precizați mai sus. Din declarația martorei G. A B, care se coroborează cu cea a martorului G.O.M reiese că după ce aceștia s-au îndepărtat cu tractorul au observat o mașină de teren de culoare închisă oprită pe drumul de hotar unde cei doi câini au fost opriți.
Martora A.M:E a mai declarat că după aproximativ 5 minute de la plecarea inculpaților a auzit din zona în care s-au deplasat aceștia trei focuri de armă și schelălăit de câine, precizând că din locul în care se afla nu a putut vedea ce s-a întâmplat. Declarația martorei A.M.E se coroborează din acest punct de vedere cu declarațiile martorilor G.G și B.I. Martorul G.G a precizat că în data de 27 octombrie 2013, în timp ce se afla pe o zonă numită popular „H” și aflată la o distanță de aproximativ 3 km de „Bidihalma” a auzit două focuri de armă dinspre această din urmă zonă, iar martorul B. I_ a precizat că în aceeași dată a auzit trei focuri de armă în timp ce se afla cu o turmă de oi pe pășunea din zona denumită popular „Nerveghi”, la o distanță de aproximativ 500 m de zona „Bidihalma”.
Martora A. a declarat că după aproximativ cinci minute de la auzirea focurilor de armă a văzut autovehiculul în care se aflau inculpații întorcându-se pe drumul pe care s-au deplasat anterior, precizând că în acea zi nu a mai văzut în zonă alți vânători și nici vreo altă mașină și nu a auzit alte împușcături.
În acea seară, martorii A. M. E, C. I. R și G_ A G au constatat lipsa câinilor, aspect care rezultă din declarațiile acestora, iar a doua zi, dimineață, martorul C.I.R i-a găsit pe cei doi câini rasa Ciobănesc de Bucovina morți în zona în care s-au oprit cu o zi în urmă în momentul în care martorul G. O i-a alungat înapoi la turma de oi.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente (f. 18-24 dup) reiese că locul unde au fost găsite cadavrele celor doi câini se află pe raza satului Deușu, în zona numită „Bidihalma”, situată pe partea stângă a drumului județean 109/A, în direcția de mers Chinteni-Deușu, la aproximativ 300 m de drumul județean. Cei doi câini au fost găsiți la o distanță de 10 m unul față de celălalt și aveau zgardă și jujeu la gât, aspect care rezultă și din declarația martorei A.M.E, a persoanei vătămate G.A.A și a martorului C.I.R
Prin urmare, din procesul-verbal de cercetare la fața locului, precum și din fișa fondului de vânătoare depusă la dosarul cauzei (f. 69 dpi) reiese că cei doi câini nu au fost uciși pe fondul de vânătoare, ci pe raza satului Deușu, în zona numită „Bidihalma”, situată pe partea stângă a drumului județean 109/A, în direcția de mers Chinteni-Deușu, în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, aproape de limita fondurilor de vânătoare B și B, aspect declarat și de inculpatul T. Ș.
Potrivit buletinului de analiză nr. …./29.10.2013 emis de Facultatea de Medicină Veterinară – Anatomie Patologică, Diagnostic Necropsie și Medicină Legală (f. 15-16 dup) asupra celor doi câini au fost găsite patru urme de împușcături, cauzele morții celor doi câini fiind hemoragie internă–șoc hipovolemic consecutiv împușcării pentru femelă, respectiv șoc traumatic/hemoragie consecutiv împușcării în cazul masculului. Câinele mascul prezenta o singură urmă de împușcare în zona cervicală, în timp ce femela prezenta trei astfel de urme, în zona capului și a cefei, zona brațului stâng și zona flancului stâng.
Inculpații T.Ș și P.C.I au declarat atât în cursul urmăririi penale , cât și în cursul judecății că în ziua de 27 octombrie 2013 s-au plimbat cu autovehiculul condus de inculpatul Potfălean, marca Ford Rangers de culoare bleumarin cu gri, cu volan pe partea dreaptă prin pădurile din zona Chinteni pentru a pune sare și porumb în locurile prestabilite pentru o viitoare vânătoare de mistreți și că în traseul lor au trecut pe lângă stâna persoanei vătămate, unde au văzut mai mulți câini. Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, declarând că, deși aveau asupra lor armele de vânătoare, respectiv inculpatul T avea arma marca „Baikal”, , calibru 12, iar inculpatul P. avea asupra sa arma marca „Rizinni” seria…. model Agro, calibru 12/76 aceștia nu au tras în acea zi focuri de armă, nu s-au întâlnit cu martora A.M.E și nu știu despre ce câini este vorba.
Conform rapoartelor de constatare criminalistică nr. …din 09.05.2014 și nr. … din 16.05.2014 , emise de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic, alicele găsite în cadavrele celor doi câini fac parte din încărcătura de azvârlire (proiectile) a muniției compatibilă cu armele marca „Baikal”, , calibru 12, respectiv marca „Rizinni” seria xxxxx model Agro, calibru 12/76, aparținând inculpaților, astfel că aceste alice au putut fi trase cu armele menționate.
Apărarile inculpaților potrivit cărora din declarațiile celor audiați în cauză nu rezultă că aceștia ar fi fost prezenți la locul unde au fost găsiți împușcați cei doi câini nu pot fi reținute, întrucât, astfel cum am arătat mai sus, coroborând declarația martorei A. M. E din cursul urmăririi penale și al judecății cu declarația martorilor G A B și G. O M, date în cursul urmăririi penale, rezultă că autovehiculul în care se aflau cei doi inculpați, condus de inculpatul Potfălean s-a îndreptat în locul în care cei doi câini au fost opriți de martorul G. O din a mai alerga după tractor. De asemenea, chiar inculpații au declarat că au trecut în acea zi pe lângă stâna persoanei vătămate. În plus, după cum rezultă din procesele-verbale de recunoaștere după planșa foto și planșele foto aferente, cu toate că nu-l văzuse până în acel moment prin zonă, martora A.M. E l-a recunoscut fără dubiu pe inculpatul T ca fiind cel care a atenționat-o cu privire la numărul câinilor, precizând că nu-l poate recunoaște pe cel care a condus autovehiculul întrucât a discutat doar cu inculpatul T și nu l-a privit cu atenție pe celălalt. Faptul că inițial aceasta a declarat (f. 80-81 dup) că l-ar putea recunoaște fără dubiu și pe inculpatul mai tânăr care conducea autovehiculul nu înseamnă că declarația acesteia nu ar fi veridică, mai ales că ulterior acestui moment, tot în faza urmăririi penale, în momentul în care i-au fost prezentate planșe foto pentru recunoașterea inculpatului Potfălean aceasta a realizat că nu-l poate recunoaște, fiindcă nu a discutat direct cu el, acesta aflându-se la volan și nu l-a privit cu atenție.
Raportat la aspectele învederate de inculpați cu privire la nulitatea buletinului de analiză nr. xxxxx/29 octombrie 2013 întocmit de USAMV Cluj, probă a cărei excludere o solicită, instanța arată că prin încheierea de cameră preliminară din data de 10 octombrie 2014 s-a pronunțat cu privire la inexistența vreunei cauze de nulitate a acestui buletin de analiză, care poate constitui un mijloc de probă, ca și înscris. Instanța a conferit valoare probatorie acestuia în momentul analizei stării de fapt reținute, fiind coroborat cu ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză.
Apărările inculpaților constând în aceea că expertiza balistică nu poate fi avută în considerare, întrucât armele inculpaților sunt arme cu țeavă lisă nu se poate face identificarea între cartuș și arma cu care s-a tras, instanța a înlăturat aceste apărări, apreciind că în cauză o astfel de identificare s-a realizat, concluziile celor două rapoarte de constatare criminalistică fiind că alicele găsite în cadavrele celor doi câini fac parte din încărcătura de azvârlire (proiectile) a muniției compatibilă cu armele marca „Baikal”, , calibru 12, aparținând inculpatului T., respectiv marca „Rizinni” seria xxxxx model Agro, calibru 12/76, aparținând inculpatului Potfălean, astfel că aceste alice au putut fi trase cu armele menționate.
Față de aspectele de fapt reținute, instanța a apreciat că din ansamblul probatoriului administrat în cauză reiese dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Având în vedere faptul că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în temeiul dispozițiilor art. 5 C.pen., precum și în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 instanța a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, apreciind că în privința inculpaților aceasta este Codul penal din 1969, deoarece faptele inculpaților au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni, iar Codul penal din 1969 prevede un regim sancționator mai favorabil inculpaților, din perspectiva sporului facultativ și variabil ce poate fi aplicat, precum și a faptului că permite o individualizare adecvată a executării pedepsei.
În drept, faptele inculpatului T. Ș., constând în aceea că, în data de de 27.10.2013, în timp ce se afla împreună cu inculpatul P.C.I în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, în locul numit popular „Bidihalma”, a împușcat, împreună cu acesta, fără drept, doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G.A.A, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omorârea animalelor cu intenție, prev. de art. 23 alin. (11) lit. c), alin. (3) lit. c) din Legea nr. 205/2004 și uz de armă fără drept, prev. de art. 133 din Legea nr. 205/2004, în condițiile art. 33 lit. b) C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen.
Faptele inculpatului P.C.I, constând în aceea că, în data de de 27.10.2013, în timp ce se afla împreună cu inculpatul T. Ș. în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, în locul numit popular „Bidihalma”, a împușcat, împreună cu acesta, fără drept, doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G.A.A_ întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omorârea animalelor cu intenție, prev. de art. 23 alin. (11) lit. c), alin. (3) lit. c) din Legea nr. 205/2004 și uz de armă fără drept, prev. de art. 133 din Legea nr. 205/2004, în condițiile art. 33 lit. b) C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 23 alin. (11) lit. c), alin. (3) lit. c) din Legea nr. 205/2004 instanța a reținut că elementul material al acestei infracțiuni constă în acțiunea de omorâre a animalelor, cu intenție, acțiune prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 205/2004. Acțiunile inculpaților, care în data de de 27.10.2013, în timp ce se aflau în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, în locul numit popular „Bidihalma”, au împușcat, fără drept, doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G. A. A, realizează elementul material al infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție, urmarea imediată constând în atingerea adusă vieții animalelor, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din chiar materialitatea faptei.
Raportat la apărările celor doi inculpați, constând în aceea că atâta vreme cât cei doi câini au fost găsiți pe fondul de vânătoare și erau hoinari, în ipoteza în care s-ar reține că au săvârșit fapta, ar deveni incidente prevederile art. 19 din Legea nr. 407/2006, care permiteau inculpatului T, în calitate de paznic de vânătoare, ca în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să împuște câinii sălbatici sau hoinari oricând, fără a fi necesară organizarea unei activități în acest scop și fără ca fapta săvârșită să fie infracțiune, instanța le-a respins ca neîntemeiate.
Conform articolului 19 alin. (3) din Legea nr. 407/2006 „pisicile hoinare și câinii sălbăticiți sau hoinari găsiți pe suprafețele productive ale fondurilor cinegetice se capturează sau se împușcă fără restricții și fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu constituie infracțiune”, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol „Pisicile și câinii care sunt în situația prevăzută la alin. (3) se împușcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau de vânători cu ocazia acțiunilor organizate în acest scop, la care participă și personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate”.
Astfel, în primul rând, după cum am arătat mai sus, cei doi câini nu au fost uciși pe fondul de vânătoare, ci pe raza satului Deușu, în zona numită „Bidihalma”, situată pe partea stângă a drumului județean 109/A, în direcția de mers Chinteni-Deușu, aproape de limita fondurilor de vânătoare B.. și B.
Pe de altă parte, cei doi câini nu erau hoinari, potrivit dispozițiilor art. 1 lit f) din Legea nr. 407/2006 câinele hoinar fiind câinele „găsit liber în fondul cinegetic, care nu face parte din categoria câinilor de vânătoare și nu poartă semn distinct care să ateste acest fapt, al cărui stăpân nu poate fi identificat la acel moment”, or astfel cum a rezultat din probele administrate în cauză, cei doi câini nu au fost găsiți în fondul cinegetic, purtau zgardă și jujeu la gât, semne care ar fi permis identificarea stăpânului chiar în acel moment, câinii aflându-se în apropierea stânii de oi aparținând persoanei vătămate.
De asemenea, după cum rezultă din copia autorizației de vânătoare colectivă aflată la dosarul cauzei și din declarațiile inculpaților, aceștia aveau autorizație de vânătoare pentru vulpi și fazani, neexistând o acțiune organizată în scopul eliminării dăunătorilor de pe fondul cinegetic, la care să participe și personal de specialitate al gestionarului și nicio vânătoare organizată, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 19 alin. (4) din Legea nr. 407/2006.
Inculpații au mai invocat prevederile art. 23 alin. (1) lit. k) din legea nr. 407/2006, potrivit cărora „în scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: permiterea însoțirii turmelor și cirezilor de către câini însoțitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal și de 1 la câmpie; în acest număr se includ și câinii care asigură paza stânei”. Instanța reține că nerespectarea acestui text legal de către proprietarii turmelor constituie contravenție potrivit art. 48 alin. (1) lit. b) din cuprinsul aceluiași act normativ, textul de lege neautorizând uciderea câinilor însoțitori ai turmelor care ar depăși numărul prevăzut de norma citată.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. art. 133 din Legea nr. 205/2004 instanța a reținut că elementul material al acesteia îl constituie uzul de armă letală, fără drept, cu încălcarea condițiilor impuse de lege. Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. I 5 din acest act normativ prin uz de armă se înțelege executarea tragerii cu o armă, iar potrivit art. 2 pct. II 2 arme și muniții letale sunt acele arme și muniții prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor și care sunt prevăzute în categoria B din anexă. La punctul 20 din categoria B din anexă figurează armele de foc lungi cu țeava lisă, cu o singură lovitură, precum și muniția corespunzătoare. Acțiunea inculpaților, care în data de de 27.10.2013, în timp ce se aflau în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, în locul numit popular „Bidihalma”, au împușcat, fără drept, doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G.A.A , folosind în acest sens două arme de vânătoare cu două țevi lise alăturate, respectiv suprapuse, aceste arme fiind arme de foc lungi cu o singură lovitură, astfel cum reiese din rapoartele de constatare criminalistică efectuate în cuază, realizează elementul material al infracțiunii de uz de armă fără drept, urmarea imediată constând în crearea unei stări de pericol pentru viața, integritatea corporală sau sănătatea peroanelor fizice ori animalelor, valori sociale ocrotite penalmente. Legătura de cauzalitate dintre acțiunea incriminată și urmarea socialmente periculoasă rezultă din chiar materialitatea faptei comise.
Sub aspectul laturii subiective, inculpații au acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C.pen. 1969, întrucât au prevăzut rezultatul faptelor săvârșite și au urmărit producerea lui prin săvârșirea acestora.
Cele două infracțiuni au fost comise în condițiile concursului ideal, potrivit dispozițiilor art. 33 lit. b) C.pen. 1969, acțiunea inculpaților, de împușcare, fără drept, a celor doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G. A A întrunind elementele constitutive a două infracțiuni.
La stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.pen. 1969, respectiv dispozițiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța aavut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de art. 23 alin. (11) lit. c), alin. (3) lit. c) din Legea nr. 205/2004 (6 luni – 3 ani sau amendă), respectiv de art. 133 din Legea nr. 295/2004 (1-5 ani).
Raportat la modalitatea de comitere a faptei, la împrejurările în care aceasta a fost comisă, respectiv împușcarea celor doi câini cu toate că aceștia nu se aflau pe teritoriul fondului de vânătoare și purtau zgardă și jujeu la gât, putând fi ușor identificați, prin folosirea unor arme de vânătoare cu încălcarea dispozițiilor legale, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii amenzii, prevăzută alternativ cu cea a închisorii pentru infracțiunea de omorârea animalelor cu intenție nu este suficientă, fiind necesară individualizarea pedepsei între limitele prevăzute de textul legal pentru pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepsei închisorii ce a fost aplicată în concret inculpatului T. Ș. pentru fiecare infracțiune săvârșită, instanța a avut în vedere faptul că faptele au fost săvârșite de acesta împreună cu inculpatul P.C.I , că inculpatul a atras atenția martorei A care îngrijea turma de oi să nu țină pe lângă turmă mai mult de doi câini, în caz contrar îi va împușca și la scurt timp a executat tragerea asupra celor doi câini, cu toate că în calitate de paznic de vânătoare cunoștea faptul că acei câini nu se află pe fondul cinegetic și observase faptul că purtau jujeu la gât, prin urmare nu erau niște câini hoinari, ai căror stăpâni să nu poată fi identificați. Astfel, inculpatul a nesocotit condițiile prevăzute de lege pentru eliminarea dăunătorilor de pe fondul cinegetic, folosind arma de vânătoare fără drept.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 25 dpi), instanța a reținut că acesta nu are antecedente penale.
Instanța a mai avut în vedere faptul că inculpatul are vârsta de 66 ani, are studii 9 clase și nu este încadrat în muncă.
Având în vedere cele expuse, instanța, în baza art. 23 alin. (11) lit. c), alin. (3) lit. c) din Legea nr. 205/2004, cu aplic. art. 5 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul T. Ș. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 133 din Legea nr. 205/2004, cu aplic. art. 5 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul T. Ș. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept.
În baza art. 33 lit. b) C.pen. 1969 a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni, motiv pentru care în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. 1969 a contopit pedepsele de 1 an închisoare și 6 luni închisoare și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
Având în vedere faptul că instanța a apreciat vechiul Cod penal ca fiind lege penală mai favorabilă, iar art. 71 alin. (2) din acesta prevede faptul că o condamnare la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a)-c) C.pen. 1969, instanța a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C.pen. 1969: dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
Pedeapsa accesorie se execută, potrivit art. 71 alin. (2) C.pen. 1969, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
Apreciind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C.pen. 1969, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului T___ Ș_____ și va stabili termen de încercare de 3 ani, potrivit dispozițiilor art. 82 C.pen. 1969.
În temeiul art. 71 alin. (5) C.pen. 1969 a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 C.proc.pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. 1969, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
La individualizarea pedepsei închisorii ce a fost aplicată în concret inculpatului P.C.I pentru fiecare infracțiune săvârșită, instanța a avut în vedere faptul că faptele au fost săvârșite de acesta împreună cu inculpatul T. Ș. , că inculpatul a executat tragerea cu arma de vânătoare asupra celor doi câini, cu toate că în calitate de vânător cunoștea faptul că acei câini nu se află pe fondul cinegetic și observase faptul că purtau jujeu la gât, prin urmare nu erau niște câini hoinari, ai căror stăpâni să nu poată fi identificați.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 24 dpi), instanța a reținut că acesta nu are antecedente penale.
Instanța a mai avut în vedere faptul că inculpatul are vârsta de 43 ani, are studii superioare, este încadrat în muncă, având ocupația de director magazin la …
Având în vedere cele expuse, instanța, în baza art. 23 alin. (11) lit. c), alin. (3) lit. c) din Legea nr. 205/2004, cu aplic. art. 5 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul P.C.I_ la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 133 din Legea nr. 205/2004, cu aplic. art. 5 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul P.C.I la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept.
În baza art. 33 lit. b) C.pen. 1969 a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni, motiv pentru care în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. 1969 a contopit pedepsele de 1 an închisoare și 6 luni închisoare și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
Având în vedere faptul că instanța a apreciat vechiul Cod penal ca fiind lege penală mai favorabilă, iar art. 71 alin. (2) din acesta prevede faptul că o condamnare la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a)-c) C.pen. 1969, instanța a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C.pen. 1969: dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
Pedeapsa accesorie se execută, potrivit art. 71 alin. (2) C.pen. 1969, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
Apreciind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C.pen. 1969, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului P.C.I și a stabilit termen de încercare de 3 ani, potrivit dispozițiilor art. 82 C.pen. 1969.
În temeiul art. 71 alin. (5) C.pen. 1969 a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 C.proc.pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. 1969, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Raportat la acțiunea civilă exercitată în procesul penal de persoana vătămată G. A A, instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel cum acestea reies din dispozițiile art. 1357 C.Civ., respectiv existența faptei ilicite, vinovăția autorilor faptei ilicite, existența prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat.
În speță, acțiunea ilicită a inculpaților este dată de săvârșirea infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție, cei doi inculpați împușcând fără drept cei doi câini aparținând părții civile. Inculpații au acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, întrucât au prevăzut rezultatul faptelor săvârșite și au urmărit producerea lui prin săvârșirea acestora. Prejudiciul produs constă în uciderea celor doi câini rasa Ciobănesc de Bucovina, iar raportul de cauzalitate dintre acțiunea ilicită și urmarea socialmente periculoasă rezultă din chiar materialitatea faptei comise.
Din punct de vedere al prejudiciului suferit de persoana vătămată, instanța a constatat că aceasta s-a constituit parte civilă cu privire la suma de 9000 lei, reprezentând cuantumul prejudiciului material, precum și cu privire la suma de 5000 euro, solicitată pentru acoperirea prejudiciului moral suferit prin săvârșirea infracțiunii de către inculpați.
Potrivit dispozițiilor art. 1381 și 1385 C.Civ. orice prejudiciu dă dreptul la reparație, drept care se naște din ziua cauzării prejudiciului, care trebuie reparat integral.
Cu privire la daunele materiale, instanța a reținut că prejudicul cauzat părții civile constă în contravaloarea celor doi câini aparținând rasei Ciobănesc de Bucovina, care, astfel cum rezultă din copiile certificatelor de naștere ale câinilor uciși aparțineau părții civile. Instanța a apreciat că prejudiciul material suferit de partea civilă este de 2.500 lei, echivalentul prețului de piață pentru doi câini adulți de aceeași rasă (http://www.publi24.ro/anunturi/animale/caini/?pag=1&q=ciobanesc+de+bucovina&gclid=CNHs4Mma9scCFRYTGwodb5sDCA și http://www.publi24.ro/anunturi/animale/caini/?pag=1&q=ciobanesc+de+bucovina&gclid=CLf5op-g-8gCFQoKwwodseALLA).
Cu privire la daunele morale, instanța a reținut că prejudiciile nepatrimoniale sunt consecințele dăunătoare suferite de către o persoană, consecințe care nu au valoare economică și, prin urmare, nu pot fi evaluate pecuniar.
Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale nu pot fi suspuse unei probațiuni similare, ci se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată, ținând seama de suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpați, precum și de toate consecințele acesteia.
Din declarația părții civile (f. 56 dpi) reiese că pierderea celor doi câini ca urmare a acțiunii ilicite a inculpaților de împușcare a acestora i-a cauzat suferințe psihice, atât ea, cât și ceilalți membri ai familiei fiind atașați de cele două animale.
Instanța a reținutcă datorită atașamentului emoțional al părții civile față de cei doi câini, pierderea acestora i-a cauzat suferințe psihice părții civile și familiei acesteia, motiv pentru care apreciază că suma de 1.000 euro este susceptibilă să acopere prejudiciul moral suferit de partea civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 1382 C.Civ. cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel pejudiciat. Întrucât cei doi inculpați au săvârșit fapta împreună, instanța reține că aceștia răspund solidar pentru prejudiciul material și moral cauzat părții civile.
Instanța nu a obligat partea responsabilă civilmente ASVPS Cluj, introdusă în proces la termenul de judecată din data de 3 iunie 2015, la repararea prejudiciului cauzat părții civile în solidar cu inculpatul T. Ș, întrucât din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art 1373 alin. (1) C.Civ. rezultă că în măsura în care fapta săvârșită de prepus nu are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate, comitentul nu este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepusul său.
Astfel, instanța a reținut că inculpatul T. Ș. a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile încredințate, astfel cum acestea reies atât din contractul individual de muncă (f. 42 dpi) în care se prevede că în calitatea sa de paznic de vânătoare inculpatul avea obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului (lit. M pct. 2a din contractul de muncă), cât și din cuprinsul fișei postului inculpatului, în care, la punctele 7.3, respectiv 7.11. se prevede că printre atribuțiile inculpatului se numărau cele privind combaterea dăunătorilor vânatului prin toate mijloacele admise în fondurile de vânătoare pe care le are în primire, precum și faptul că la combaterea dăunătorilor vânatului va aduce la îndeplinire sarcinile pe care le primește de la filiala sau de la organizatorul vânătorii respective.
După cum a rezultat din probatoriul administrat în prezenta cauză, inculpatul T. Ș. a ucis câinii aparținând părții civile cu încălcarea prevederilor legale, întrucât aceștia nu se aflau pe fondul cinegetic și nu erau câini hoinari ori sălbăticiți, iar pe de altă parte inculpatul avea autorizație de vânătoare doar pentru vulpi și fazani, nefiindu-i atribuite sarcini de la filiala sau de la organizatorul vânătorii pentru combaterea dăunătorilor vânatului.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 25 C.proc.pen. rap. la art. 397 C.proc.pen., cu aplicarea art. 1357 și art. 1382 C.proc.civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G. A. A, și a obligat în solidar pe inculpații T. Ș. și P.C.I la plata sumei de 2.500 lei, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 1.000 euro, reprezentând daune morale.
În baza art. art. 276 alin. (2) C.proc.pen. a obligat inculpații în solidar să plătească părții civile suma de 1.240 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial, potrivit facturii și a chitanței aflate la dosarul cauzei (f. 41 dpi).
În baza art. art. 274 alin. (1) și (2) C.proc.pen. a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentinței au declarat apel în termenul legal inculpații T. Ș. și P.C.I.
În motivarea apelului inculpaților în esență se critică hotărârea sub aspectul netemeiniciei în sensul greșitei condamnări a inculpaților sun aspectul ambelor încadrări juridice critică justificată prin împrejurarea că instanța de fond a făcut o aprecierea netemeinică asupra întregului probator administrat luând în considerare unele criterii cu o importanță secundară în cauză a nesocotit situațiile obiective evidențiate la dosar precum și nelegalitatea hotărârii pronunțate sub aspectul greșitei aplicări a legii penale prin nesocotirea dispozițiilor prevăzute de legea specială Legea nr.407/2006 și a principiului răspunderii penale.
Din analiza motivării sentinței nu se poate trage concluzia că instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor exprese ce pretind ca acuzația să fi fost dovedită de dincolo de orice îndoială rezonabilă, și că dincolo de orice îndoială rezonabilă instanța a stabilit din probele administrate că fapta există , constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpați .
Ca atare se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună achitarea celor doi inculpați, în temeiul dispozițiilor art. 16 lit. b și c C.proc.pen., motivat de faptul că la dosar nu există probe suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție a inculpaților.
Examinând probele dosarului Curtea va constatat că apelurile declarate în cauză sunt nefondate.
Instanța de fond ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente respectiv buletin de analiză nr. …/29.10.2013 emis de Facultatea de Medicină Veterinară – Anatomie Patologică, Diagnostic Necropsie și Medicină Legală ; proces-verbal de cercetare a locului faptei și planșa fotografică; declarațiile persoanei vătămate G A. A; copii ale certificatelor de naștere ale câinilor uciși ; declarații inculpat T. Ș; declarații inculpat P.C.I ; copie autorizație de vânătoare ; procese-verbale de recunoaștere după planșa foto și planșele foto aferente ; declarațiile martorilor………………………; raport de constatare criminalistică nr. …. din 09.05.2014 emis de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic; raport de constatare criminalistică nr…. din 16.05.2014 emis de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic; raport de constatare criminalistică nr. … din 19.05.2014 emis de IPJ Cluj-Serviciul Criminalistic; mijloace materiale de probă – alice ridicate din cadavrul animalelor ; alte înscrisuri , a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea iar încadrările juridice ale faptelor se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunilor de uz de armă fără drept, prev. și ped. de art. 343 alin. 1 C.pen. și omorârea animalelor cu intenție, prev. și ped. de art. 23 alin. 11 lit. c din Legea nr. 205/2004, totul cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen. pentru fiecare inculpat.
Ca și stare de fapt în esență s-a reținut că în data de 27.10.2013, în timp ce se aflau în extravilanul loc. Vechea, jud. Cluj, în locul numit popular „Bidihalma”, inculpații T. Ș. și P.C.I_ au împușcat, fără drept, doi câini din rasa Ciobănesc de Bucovina, aparținând persoanei vătămate G. A. A, cauzând un prejudiciu de aproximativ 2500 lei, echivalentul prețului de piață pentru doi câini adulți de aceeași rasă.
Probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată și analizate în detaliu de către instanța de fond ( nu se mai impune reiterarea acestora) converg concluziei vinovăției inculpaților astfel că o soluție de achitare a acestora în baza art.16 lit.b și c C.p.p. este exclusă.
Cu ocazia individualizării pedepselor ce au fost aplicate inculpaților instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, respectiv grdaul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora , persoana inculpaților și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală precum și incidența legii penale mai favorabile . De asemenea instanța a avut în vedere faptul că faptele au fost săvârșite de inculpatul P. C. I care nu are antecedente penale, împreună cu inculpatul T. Ș. , că inculpatul a executat tragerea cu arma de vânătoare asupra celor doi câini, cu toate că în calitate de vânător cunoștea faptul că acei câini nu se află pe fondul cinegetic și observase faptul că purtau jujeu la gât, prin urmare nu erau niște câini hoinari, ai căror stăpâni să nu poată fi identificați, precum și faptul că inculpatul P are vârsta de 43 ani, are studii superioare, este încadrat în muncă, având ocupația de director magazin la…..
De asemenea la individualizarea pedepsei închisorii ce a fost aplicată în concret inculpatului T. Ș. care nu are antecedente penale, are vârsta de 66 ani, are studii 9 clase și nu este încadrat în muncă, pentru fiecare infracțiune săvârșită, instanța de fond a avut în vedere faptul că faptele au fost săvârșite de acesta împreună cu inculpatul P.C.I, că inculpatul a atras atenția martorei A. care îngrijea turma de oi să nu țină pe lângă turmă mai mult de doi câini, în caz contrar îi va împușca și la scurt timp a executat tragerea asupra celor doi câini, cu toate că în calitate de paznic de vânătoare cunoștea faptul că acei câini nu se află pe fondul cinegetic și observase faptul că purtau jujeu la gât, prin urmare nu erau niște câini hoinari, ai căror stăpâni să nu poată fi identificați. Astfel, inculpatul a nesocotit condițiile prevăzute de lege pentru eliminarea dăunătorilor de pe fondul cinegetic, folosind arma de vânătoare fără drept.
Ca atare pedepsele aplicate inculpaților au fost just dozate și așa cum a apreciat și instanța de fond reintegrarea socială a inculpaților poate fi realizată și fără privare de libertate având în vedere că cei doi inculpați se află la prima confruntare cu legea penală și fiind îndeplinite condițiile prev. de art.81 C.p. anterior având în vedere și art.5 C.p. cu privire la legea penală mai favorabilă suspendarea condiționată este oportună.
Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar astfel că fiind constatată vinovăția celor doi inculpați în mod corect au fost obligați în solidar la plata daunelor materiale și morale.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea, în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpații T. Ș, și P.C.I împotriva sentinței penale nr.1402 din 06.11.2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca
Va obligat pe fiecare dintre inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Vor fi obligați apelantii – inculpați în solidar să plătească în favoarea părții civile G.A.A, suma de 2000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.