Asociația Pro Infrastructura atrage atenția că primele două loturi, din cele patru ale liniei Cluj-Episcopia Bihor aflate în reconstrucție, sunt singurele cu șanse să devină proiecte funcționale în august 2026 și să salveze o parte din banii europeni alocați prin PNRR. Nu vor fi însă finalizate. Electrificarea, scopul principal al modernizării, nu va fi gata în 2026. De asemenea, pasajul de la Tăietura Turcului, în real pericol pentru cetățeni, nici măcar nu a fost început.
„Ca să luăm banii, trebuie să demonstrăm Comisiei Europene că linia este funcțională în august 2026. Putem face asta dacă expediem trenuri diesel, care n-au nevoie de curent electric. Însă și lor le trebuie centralizarea electronică pentru a controla aparatele de cale, semnalele și barierele. Și nu ne e clar că va fi gata. Din experiența monitorizării altor tronsoane feroviare, testele centralizării durează multe luni și e nevoie de instalarea liniilor, a tuturor macazurilor și barierelor. Plus extra-detalii tehnice în care nu intrăm cu numărătoarele de osii și blocajul din gara Poieni. Concluzia pe românește? S-ar putea să ajungem la circulație în sistem pendulă cu pericol crescut la trecerile la nivel”, a transmis Pro Infrastructura.
Ambele loturi sunt proiectate și executate de asocierea RailWorks formată din Alstom și Arcada. Cluj-Aghireș este la 40% stadiu fizic, progres raportat de CFR de 2 puncte procentuale în august față de iulie. Din dronă se vede activitate minimală în vreo 12 locuri. Gara Cluj-Napoca este unul din obiectivele mai întârziate.
„Titlul de rușinea Clujului în infrastructură îl acordăm, fără surprize, pasajului încă neînceput de la Tăietura Turcului, unde bâlbele CFR și ale primăriei vor da naștere unui nefiresc pasaj peste calea ferată care nu elimină trecerea la nivel de dedesubt. Vai și-amar de siguranța cetățenilor, de integrarea urbanistică și funcționalitate”, potrivit Asociației.
Aghireș-Poieni a trecut de 50% în teren, fiind cel mai avansat, dar progresul din august față de iulie e de un singur punct procentual. Linia traversează dealurile Căpușului pe un traseu sinuos, ajunge la cea mai mare altitudine, aproximativ 550 metri în zona tunelului Stana, apoi coboară spre Huedin. Activitatea este firavă, vedem doar vreo 7 locuri în care se muncește.
După încheierea tuturor lucrărilor, cândva prin 2028-2030, calea ferată Cluj-Episcopia Bihor va oferi o mobilitate foarte bună între zonele metropolitane Cluj-Napoca și Oradea. Asociația Pro Infrastructura estimează un timp de călătorie de 2 ore cu trenurile InterRegio cu o singură oprire, în confort ridicat dacă punem și material rulant decent.
De asemenea, va fi o rută alternativă de conectivitate cu Europa centrală și țările baltice pentru transportul de marfă datorită electrificării, oferind posibilitatea de operare a garniturilor cu locomotive puternice.