Bulă, întrebat cu ce se ocupă părinţii săi, a răspuns că maică-sa e florăreasă, iar tac’su e procuror. Şi toată lumea l-a salutat, cu respect, până când a aflat că, prin „procuror”, Bulă înţelegea că tac’su procură flori pentru mă’sa în piaţă.
Dacă l-ar întreba cineva pe tânărul Cătăniciu cu ce se ocupă părinţii său, ar afla că maică-sa, Steluţa Gustica Cătăniciu, este procuror (de influenţă), iar taică-su e un veşnic sinecurist, un parazit al slujbelor la stat procurate de influenţa Steluţei Gustica Cătăniciu. Vom reveni, să detaliem acest aspect, mai ales că vă va da dimensiunea borfăşiei transpartinice care trafichează slujbe bine plătite la stat pentru propria „famiglie” (indiferent de partidul în care se cărăbănesc cu arme şi bagaje atunci când interesul le-o cere).
Până atunci să ne uităm niţel peste declaraţia de avere a lui Tudor Rareş Cătăniciu, uns la cabinetul de adjunct al Secretariatului General al Guvernului, Mircea Abrudean.
(daţi click pe imagini să le vedeţi în toată splendoarea lor)
Aflăm că stă bine de-acasă şi că e „procurator de fonduri”, adică (conform DEX): un „înalt funcționar împuternicit în numele altora cu atribuții administrative, politice și îndeosebi juridice”. Sau o „persoană care acționează în numele cuiva pe bază de procură, procurant, împuternicit, avocat al unei întreprinderi economice”. Sau (ceea ce nu e cazul, deşi ne duce cu gândul la „meseria” tatălui lui Bulă): „magistrat roman, ales de obicei dintre liberți”, ori „înalt magistrat în unele republici italiene din Evul Mediu”.
Mai pe scurt, „persoană care procură cuiva ceva”. Adică, „procuror”.
Din „Buletinul notarilor publici” aflăm că există o „instituţie” a „procuratorului de fonduri”. O meserie destul de dubioasă întrucât este „o creație a practicii notariale ce nu se regăsește în cuprinsul Codului civil”.
Citez: „Procuratorul de fonduri se referă la situația în care o persoană figurează în cuprinsul unui contract pentru a pune la dispoziția cumpărătorului (respectiv a procura acestuia) fondurile necesare pentru achitarea prețului vânzării, fără însă ca procuratorul de fonduri să aibă calitatea de cumpărător. Este important de subliniat că procuratorul de fonduri dintr-un contract de vânzare poate fi un donator care face o liberalitate față de cumpărător sau un împrumutător care pune la dispozție prețul, dar vrea ca ulterior acesta să fie restituit sau un terț ce îndeplinește o obligație.”
Mai pe scurt, un fel de cămătar cu parfum de legalitate.
Revenind la ce spuneam despre traficanţii transpartinici de sinecuri din bani publici şi la ce procuror (de influenţă) e încă deputatul (din partea celui de-al treilea partid) Steluţa Gustica Cătăniciu, aceasta s-a luptat, ca pentru o Românie mai bună şi mai prosperă, pentru propăşirea şi prosperitatea soţului ei Marius Cătăniciu.
Încă de pe vremea când era un simplu consilier PD-L la Cluj-Napoca, în 2004, deşi oamenii aceia se înţeleseseră ca numai o persoană dintr-o familie „să beneficieze” de faptul că au câştigat alegerile, cu sprijinul lui „Daneel” Buda, Steluţa şi l-a proptit în sinecură pe soţ, cu toată împotrivirea prefectului Clujului de atunci, Mihail Hărdău (viitor ministru al Educaţiei şi Învăţământului).
Când PD-L nu a mai putut să reziste la cât putea procura Gustica, aceasta şi-a regăsit o vocaţie liberală în preajma senatorului Marius Nicoară. Ca o ironie a sorţii, îm 2012, i-a suflat de sub nas binefăcătorului „Daneel” Buda mandatul de deputat din fieful tradiţional al acestuia.
Patru ani cu PNL, apoi patru cu ALDE, Steluţa Gustica Cătăniciu şi-a mutat talentul de procuror (de influenţă) după Tăriceanu şi Nicoară. Mandatul 2016 – 2020 este unul executat ilegal, în ciuda unei sentinţe definitive şi irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (pe motiv de incompatibilitate). Apoi ALDE n-a mai putut să-i ofere siguranţa unui nou mandat în Şparlamentul României, aşa că a trecut la PPU-SL, partidul lui Dan Voiculescu (băiatul cu Antene), care a impus-o pe listele PSD la Bihor. De unde şi-a şi câştigat noul mandat.
Cine este la „putere” de imediat doi ani? Partidul Naţional Liberal.
Unde zace în sinecură din anul 2018, indiferent de partidul aflat la putere şi care promite „curăţenie”, pe un salariu la stat de peste 10.000 de lei, Marius Cătăniciu, soţul Quatro Partidum Traseistei? La Hidroelectrica.
Unde a zăcut în sinecură, până să aterizeze în curtea adjunctului SGG, tânărul „procurator de fonduri”, Tudor Cătăniciu? La Transelectrica.
Numai firme de stat una şi una.
Dar, deschidem o paranteză: pentru cine a procurat tânărul „procurator” fonduri în valoare de 417.338 lei şi 30.000 de euro în luna mai, respectiv, iunie, a anului trecut? Pentru tăticul Marius Cătăniciu, care tocmai ce vânduse acţiuni, de 675.000 de lei, firmei unui „prieten”. Firma asta care „a răscumpărat” de la soţul deputatei Cătăniciu acţiuni de 675.000 de lei a avut în 2019 o cifră de afaceri de 14.500 de lei. Şi o pierdere de peste 157.000 de lei la venituri de sub 535.000 de lei, după cum arată datele de la Ministerul de Finanţe. Tocmai ce le prisoseau banii…
Să tot răscumperi după ce-ţi mai şi „procuratorează” copilul!
Revenind, remarcăm cum Mircea Abrudean, fostul prefect al Clujului, tot căţeluşul lui Nicoară a rămas. Cum sângele de liberal kominternist apă nu se face şi cum şi-a tras, cuminte, în „cabinet”, tot ce i s-a dictat să angajeze.
Reţineţi, nu, traseul transpartinic al lui „ţi-am dat, dă-mi”, „am fost om cu tine, fii om cu mine”, „te-am servit, serveşte-mă” – acest lanţ al slăbiciunilor de partid şi de stat? Cum se trece prin patru partide doar pentru propăşirea şi prosperitatea propriei „famiglii”, mai dă-l şi-n mă-sa de popor!?
De trezeci de ani România este „maică bună” doar pentru paraziţi. Care au plodit şi şi-au transmis „moştenirea” progeniturilor.
Şi, gata!