Numai într-o singură lună, în Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj au fost constatate peste 50 de infecții asociate asistenței medicale, dintr-un total de peste 4000 de pacienți.
Nici după cea de-a patra comemorare a victimelor de la Colectiv, după incendiul din 30 octombrie 2015, situația marilor arși, precum și a infrastructurii spitalicești clujene, nu s-a schimbat cu nimic.
Conform estimărilor disponibile momentan, în 30 de ani, decesele cauzate de infecțiile nosocomiale se situează între 50.000 – 60.000 de persoane, ceea ce echivalează cu 6 vieți pierdute în fiecare zi în spitalele de pe tot cuprinsul țării.
Spitalele din Cluj colcăie de infecții nosocomiale, iar pacienții mor cu dreptatea de gât: împotriva acestor victime fără voie funcționează un adevărat sistem represiv: expertizele medico-legale sunt părtinitoare, iar structura ce ar trebui să intervină în cazurile de malpraxis, precum medicina legală sau Colegiul Medicilor, sunt pline de rude, cunoștințe și prietenii.
O serie de procese în care pacienții infectați în spitale sunt implicați pentru a-și găsi dreptatea fie nu sunt soluționate, fie sunt amânate la nesfârșit, astfel încât pacienții rămân afectați pe termen lung, chiar pe viață, în urma acestor experiențe, iar spitalele continuă să funcționeze nestingherite.
Într-o singură lună, august 2019, în Spitalul Județean Cluj au fost depistate 56 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, dintr-un total de cca 4500 de pacienți internați. Câți din acești pacienți infectați au murit din cauza mizeriei intraspitalicești?
„De foarte multe ori, Medicina Legală și Colegiul Medicilor au acționat ca un cartel de protecție a unor medici care au comis malpraxis sau al unor alte cadre medicale, a unui întreg sistem medical, care nu protejează ființa umană, ci o expune la o sumedenie de riscuri.
Îmi vine în minte cazul Bali. Un domn de 42 de ani, operat la Clinica de Neurochirurgie, care a decedat după ce a contactat două bacterii rezistente în urma unei intervenții chirurgicale reușite, realizată chiar de către neurochirurgul Ștefan Florian.
Dacă veți urmări verdictele pe care le dă Medicina Legală și veți încerca să vă puneți în postura unui judecător, veți constata că nu înțelegeți nimic din responsabilitatea pe care o are sau nu sistemul medical care a omorât, practic, pe tatăl cuiva și pe soțul cuiva”, declara deputatul clujean Emanuel Ungureanu, vicepreședinte în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, în noiembrie 2018.
„Se constată că a existat, dar nu că ar fi cauzat decesul. Expertizele medico-legale din România se fac foarte greu. De cele mai multe ori sunt părtinitoare, fie pentru spital, fie în favoarea medicului. La ora actuală, 80% din cazurile de malpraxis și al infecțiilor nosocomiale rămân nesancționate”, afirma recent avocatul Dorin Tătaru.
CITEȘTE ȘI: Spitalele GROAZEI: cca 80% din cazurile de malpraxis și infecții nosocomiale rămân nesancționate
Anul trecut, Ziar de Cluj semnala urgența reformării medicinei legale, întrucât atât timp cât un pacient se judecă cu Spitalul sau cu medicul – care sunt subordonați Ministerului Sănătății, iar expertizele medico–legale sunt realizate de alți angajați ai Ministerului Sănătății – evident, nu poate fi vorba de ”egalitatea armelor” într-un proces.
Dispoziţiile Art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale presupune dreptul la un expert independent din punct de vedere administrativ, profesional şi financiar, care să nu fie în relaţii de subordonare cu instituţiile statului.
Datele raportate de către oficialităţi ne arată că, numai în 2017 au fost 19.607 români care au intrat cu o boală a lor într-un spital din România şi s-au trezit cu infecții nosocomiale.
Dintre aceştia, 1.304 au dezvoltat măcar o septicemie. Faţă de 2014, cu 10.630 de cazuri raportate, aproape că s-au dublat cazurile în care românul duce acasă şi, deseori, în mormânt, la supra-ofertă, câte o astfel de infecţie.
Între timp, în iulie 2019 a fost depusă o propunere legislativă în Senat pentru modificarea Legii 271/2004 privind aprobarea OUG 57/2001 pentru modificarea și completarea OUG 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.
Pentru prima dată în istoria României găsim notat negru pe alb, într-o propunere legislativă, numărul alarmant al cazurilor de malpraxis, precum și al infecțiilor nosocomiale: cazuri nesancționate într-o proporție covârșitoare de 80%.
Desigur, trebuie să citim printre rânduri, pentru a înțelege că această cifră este mult diminuată.
Și totuși, este inadmisibil ca un număr îngrijorător de mare al infecțiilor dobândite în spitale să rămână nesancționate.
Unul din scopurile acestei propuneri legislative vizează și reglementarea expertizelor de malpraxis conform câtorva criterii: calitate, timp, obiectivitate.
„Datorită conflictelor de interese și incompatibilităților existente apreciem că cca 80% din cazurile de malpraxis și de infecții nosocomiale nu sunt sancționate. Timpul mediu de finalizare a expertizelor va scădea de la 6-12 luni (în prezent) la 1-2 luni (în condițiile noii legi)”, se arată într-unul din punctele inițiativei legislative din Senat.
E greu să înțelegem ce înseamnă acest procent de 80% în vieți omenești: destine umane frânte, frați, surori și rude mutilate pe viață, fără vina lor, în urma unei banale internări. Culmea este că decesele cauzate de infecțiile nosocomiale nici nu sunt raportate corespunzător.
Tot între timp, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Emanuel Ungureanu, a făcut publice o serie de acte ținute ascunse și întocmite de către Corpul de Control al Ministerului Sănătății, rapoarte ce scoteau la iveală o serie de nereguli în cadrul SCJU Cluj.
În urma rapoartelor Corpului de Control al Ministerului Sănătății, prezentate de către deputatul clujean Emanuel Ungureanu la finalul lui noiembrie 2019, Ministerul Sănătății a schimbat componența Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, nominalizând trei noi membri.
După cum aprecia deputatul Emanuel Ungureanu, această schimbare survine în contextul în care pacientul Moldovan, internat în vara acestui an pe una din secțiile spitalului, a decedat în urma unor infecții instraspitalicești dobândite pe parcursul internării.
Conform estimărilor disponibile momentan, în 30 de ani, decesele cauzate de infecțiile nosocomiale se situează între 50.000 – 60.000 de persoane, ceea ce echivalează cu 6 vieți pierdute în fiecare zi în spitalele de pe tot cuprinsul țării.