Rautacisme

Ovidiu Cîmpean, un tăietor de frunză pe bani publici şi cel care a buftat Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative, va fi „tânărul ambasador” al Clujului. Nu ar fi mai frumos ca DNA Cluj să ne reprezinte activitatea acestuia?

Am citit acum vreo două zile într-o foaie de PR a lui Emil Boc cum trimite municipalitatea Cluj-Napoca un „ambasador tânăr” la nu ştiu ce manifestare ca să ne reprezinte cu tinereţea şi inteligenţa sa nativă. Şedeţi pe scaun când citiţi aceste rânduri că-i vorba despre Ovidiu Cîmpean funcţionarul ţugulan – directoraşul din Primăria Cluj-Napoca pe care toată funcţionărimea instituţiei îl urăşte încă de la începutul acestui deceniu. Că e arogant de nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. În 2013, de când datează descrierea, era un tânăr cu vreo 19 masterate şi doctorand. Între timp, nu mai e aaşa de tânăr, dar poate e „doctor” plin şi, ia te uită: ambasador. Toţi mucoşii ajung „doctori”, bani să aibă să-şi plătească „studiile” aprofundate în timp ce taie şi frunză la câini în sinecuri publice bine plătite de nenea Boc din buzunarele clujenilor.

A fost bine să fie lipitor de afişe şi cărător de geantă la timp în ex-PDL, acuma-i lux în PNL.

În 2013 Ovoidel abia ce începea să-şi înţarce averea. Pe atunci era arogant şi sărăcuţ, dar tot reuşea cumva să treacă de la costumele de 250 ron din Piaţa Mărăşti la costume de lux. Le găsea pe stradă, într-o cutie – că în Primăria Cluj-Napoca se ştie: NU SE IA MITĂ. În acest birou, vorba afişelor dacă or mai fi existând. În afara biroului nu ştim ce se întâmplă. Cert este că, de vreme ce bietul funcţionar nu declara NIMIC în declaraţia de avere, în afară de un amărât de salariu de maxim 2.200 de lei pe lună în anul 2011, e clar că numai aşa putea să se îmbrace. Abia aştept să-mi vină colegii la serviciu să-i rog să se uite comparativ la declaraţiile de avere de atunci încoace, să vedem dacă măcar bani de costume reuşeşte să câştige acum.

Şi suntem tare curioşi să aflăm dacă fratele “ambasadorului” mai este şeful Serviciului Relaţii Comunitare şi Turism din Primăria Cluj-Napoca, aşa cum era prin 2011, pe vremea lui Apostu. Că, băgăm de seamă, municipalitatea aceasta a noastră e cuibuşor de familii căpătuibile pe bani publici. Şi numai familii de competenţi: toţi directori, unul nu ar fi bun şi la măturat Frunze în parc.

Şi mai suntem curioşi de ce se opresc anchetele DNA la uşa primăriei Cluj-Napoca? Că noi ne mai amintim cum “tânărul ambasador” a fost audiat în 2016 în legătură cu frauda pe fonduri europene de la Liceul Eminescu. La acel liceu, peste 900 de elevi au aşteptat, mai bine de trei ani (nici nu ştim dacă nu mai aşteaptă încă precum Penelopa să se întoarcă Ulise), să se mute în sediul “modernizat” cu bani europeni. La mijlocul lunii mai 2016, procurorii DNA au descins zgomotoţi nevoie mare la Primăria Cluj Napoca de unde au ridicat acte cu privire la finanțarea din fonduri europene a lucrărilor de reconstrucție de la Liceul Mihai Eminescu. Acuzația se referea la finanțări fără acte doveditoare a lucrărilor, în sumă de 1.5 milioane de lei. Au fost audiați directorul din Primăria Cluj, Ovidiu Cîmpean și un sef de serviciu, Liana Henț, după care pauză. Că e mare pauză în Republica Autonomă Cluj când e vorba despre mânărelile pe bani publici din fiefurile lui Boc şi Tişe (e linişte, indifferent de cine e la puterea şi-mparte caşcavalul public).

La fel s-a dezumflat Dosarul privind sistemul de ticketing montat pe autobuzele Companiei de Transport Public  Cluj. Procurorii au ridicat documente legate de licitația pentru montarea a 327 de aparate de ticketing, fiind vorba, cică, despre o fraudă de milioane de euro și fals în actele publice. Licitația ar fi fost adjudecată de o firmă din Brașov, cu un angajat, care a avut oferte de trei ori mai scumpe decât următorul competitor. Şi? Linişte şi pace vouă!

Am priceput că, pe vremea când procurorul șef al DNA se numea Laura Codrușa Kovesi, Emil Boc nu ar fi fost deranjat din cauză de întâmplare cu totul întâmplătoare că aceasta a fost colegă la facultatea de Drept din Cluj Napoca, cu însuşi el, Excelenţa Sa, Maestrul. Într-un articol de presă dat pe Mediafax, în 2006, Însuşi Şefu declara:

”Da, e adevărat că am fost colegi, dar în sensul larg al cuvântului. Eram, în total, şase grupe în acel an, iar noi nu eram în aceeaşi grupă. Nu ne-am mai văzut de la terminarea facultăţii şi, cu sinceritate vă spun, n-am contribuit cu nimic la propunerea de numire a ei ca procuror general. Am aflat şi eu de asta ca mulţi alţii, de la televizor”.

Revenind la „tânărul” viitor „ambasador” şi la descinderile ratate ale DNA Cluj în ceea ce priveşte administrarea perfect dezastruoasă a fondurilor europene de către Primăria Cluj-Napoca, remarcăm că, în 2014, Ovidiu Cîmpean consumase deja trei salarii simultane de manager în cadrul a trei proiecte pe fonduri europene. Nu este singurul exemplu de politician care a avut de câştigat de pe urma fondurilor europene, doar că Primăria Cluj-Napoca a ascuns, urinând cu boltă pe lege, remuneraţia membrilor proiectelor pe aceste fonduri europene.

Dar să vedem care sunt aceste proiecte „manageriate” de „tânărul ambasador”:

Refacerea Infrastructurii Oraşului Comoară – Proiect chipurile implementat în perioada 25.01.2014-24.05.2015.

Construcţia Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative – chipurile implementat între 03.05.2012-02.05.2015. Suntem în 2018 şi CREIC e o mizerie care curge la vale, nicidecum implementată şi cu fondurile europene returnate la greu.

„Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Municipiul-Cluj Napoca, Grup II” (perioada de implementare 12 luni: 7.11.2013-6.11.2014) şi “creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Municipiul-Cluj Napoca, Grup I” (perioada de implementare 12 luni 29.11.2013-28.11.2014).

Deci, acest individ care doar şi-a trăit traiul şi ne-a mâncat degeaba mălaiul este „tânărul” „ambasador” al Clujului? Şi mai avem tupeul să vorbim despre loazele din PSD?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *