Cel mai important moment al Zilelor Culturale Maghiare la Cluj, opera rock „Istvan, a kiraly” (Regele Stefan) are la baza un episod esential din istoria Ungariei, incoronarea regelui cu acelasi nume. Din acest proces face parte si executarea sangeroasa a lui Koppany, sustinator al pastrarii traditiilor pagane ale maghiarilor si pretendent la tron.
Opera rock „Istvan, a kiraly” (Regele Stefan), programata pentru duminica, 25 august, de la 20.30, in Piata Unirii, este una dintre cele mai apreciate creatii maghiare contemporane. Muzica a fost compusa de Levente Szorenyi, iar libretul este semnat de Janos Brodi, pornind de la piesa „Schimbarea mileniului” a lui Miklos Boldizsar. Subiectul este incoronarea regelui maghiar supranumit Sfantul Stefan.
Organizatorii festivalului de la Cluj au precizat din capul locului ca opera „se bazeaza pe evenimente istorice, tratate insa cu relativa libertate artistica”.
„Subiectul sau e crestinarea poporului maghiar, la sfarsitul secolului al 10-lea, si urcarea pe tron a Regelui Stefan, primul rege al Ungariei, sanctificat pentru a fi crestinat triburile maghiare. Intriga atinge si rivalitatile politice pentru succesiunea la tron”, se arata in sinopsis-ul spectacolului.
Piesa incepe cu principele maghiar Geza, care invita in tara misionari crestini, iar pentru a strange legaturile cu Europa Occidentala, il casatoreste pe fiul sau, Istvan, cu printesa bavareza Gizella. După moartea sa, un conflict izbucneste intre Istvan, desemnat succesor la tron, si un pretendent din familie, Koppany, a carui fiica, Reka, s-a convertit si ea la crestinism.
In actul al doilea este prezentata tentativa lui Koppany de a-si legitima urcarea pe tron printr-un mariaj cu Sarolt, vaduva lui Geza, insa ea refuza. Istvan e indemnat chiar si de mama sa sa se pregateasca de lupta. Intriga se complica, pentru ca Gizella isi doreste un copil, deci se opune razboiului, in timp ce cavalerii bavarezi pledeaza pentru el. Istvan ajunge pe tron si are un dialog solitar cu Dumnezeu, zarit doar de Reka, care îl iubeste, dar isi ascunde sentimentele.
Urmeaza prezentarea tabereia lui Koppany, care e laudat de sotiile sale si lingusit de nobilii vasali. Acestia ii propun sa il asasineze pe Istvan, dar Koppany refuza, declarand ca vrea sa se confrunte cu el fata in fata, pe campul de lupta.
Reka isi viseaza tatal mort si îl implora să renunte la batalie, iar Istvan ii oferă coroana, daca se converteste la crestinism, dar Koppany refuza. Lupta se incheie cu victoria lui Istvan.
Ultimul act prezinta incoronarea lui Istvan ca rege, dupa ce trupul lui Koppany este sfartecat in patru, pentru a speria eventualii rebeli, din porunca lui Sarolt. Istvan are din nou o lunga conversatie cu Dumnezeu, miscat de durerea lui Reka, dar in final e de acord cu mama sa. Opera se incheie cu ceremonia triumfala a incoronarii.
Pregatirea filmului a generat un show de succes
Operei a fost pusa in scena prima data in 1983, la Budapesta, in aer liber. Un film realizat in 1984 cu acest spectacol, în regia lui Gabor Koltay, ca si albumul muzical realizat in acelasi an au transformat „Istvan, a kiraly” intr-un adevărat „hit” in Ungaria si în comunitatile maghiare din alte tari. Varianta va fi prezentata integral la Cluj este regizată de Zoltan Zsurafszky, iar povestea sa este si ea impresionanta. Un adevarat show a facut senzatie la castigul din 2007-2008, iar premiera a avut loc in 19 august 2008. Intre actorii din distribuitie este si o romanca, aradeanca Eniko Eder. Muzica operei include bucatii de cant gregorian si piese hard rock. Nu lipsesc cantecele pop, folk sau sonurile simfonice. Partea muzicala e interpretata concomitent de o orchestra simfonica si o trupa rock.
Povestea reala a Regelui Stefan a fost relatata pentru ziardecluj.ro de catre istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei (MNIT). Stefan a fost unul dintre marii suverani ai evului mediu european. Numele sau pagan era Vajk. El a condus Ungaria intre anii 997 si 1038.
„In anul 1000, in ziua de Craciun (sau, după alte interpretari pe 1 ianuarie 1001) Stefan a devenit, prin incoronarea de la Strigoniu (Esztergom), cel dintai rege crestin al Ungariei. Este considerat fondatorul regatului Ungariei, datorita realizarilor remarcabile din timpul domniei sale”, precizeaza istoricul.
Mana dreapta a regelui s-a aflat multa vreme in Bihor
Tatal lui Stefan a fost ducele Geza, conducatorul maghiarilor, iar mama sa a fost ardeleanca Sarolta, fiica lui Gyula, conducatorul Transilvaniei.
„Familia Saroltei primise religia crestina pe filiera bizantina, cu o jumatate de secol inaintea maghiarilor din Pannonia. Din acest motiv, se crede ca influenta mamei transilvanene a lui Stefan, o personalitate extrem de puternica, a fost hotaratoare in ce priveste introducerea crestinismului in Ungaria”, adauga Salagean.
Stefan a fost canonizat in anul 1083, pe data de 20 august, care a devenit data sarbatoririi sale. Mana dreaptă a regelui (Sfanta dreapta) a fost pastrata, din 1061, intr-o localitate de pe teritoriul Romaniei de astazi, care a primit numele de Sfanta Dreapta (Szent Jobb). Astazi, localitatea se numeste Saniob (jud. Bihor). Ulterior, relicva a fost dusa la Budapesta.
Koppany – sustinatorul traditiilor pagane maghiare
Despre Koppany – inrudit cu Geza, istoricul clujean precizeaza ca gradul de inrudire nu a putut fi clarificat intrutotul si ca a pretins sa fie recunoscut ca succesor al acestuia. Era un sustinător al pastrarii traditiilor pagane ale maghiarilor. A dorit sa o ia de sotie pe vaduva lui Geza (mama lui Stefan), dar Sarolta l-a refuzat categoric. Continuarea e demna de un film horror. Koppany a fost invins de Stefan in lupta de la Veszprem, in 998.
„A fost capturat si executat, iar corpul sau a fost taiat in patru bucati, expuse la portile oraselor Veszprem, Gyor si Esztergom. Potrivit istoricului Pal Engel, cea de a patra parte a corpului lui Koppany a fost trimisa, ca avertisment, conducatorului Transilvaniei, care purta titlul de Gyula. Intr-adevar, dupa incoronarea sa, Stefan a organizat o expeditie in Transilvania, tara natala a mamei sale, unde l-a detronat pe Gyula, inlocuindu-l cu o ruda mai apropiata a Saroltei”, adauga el.
Evenimentele sunt relatate pe larg in Cronica Pictata de la Viena si in alte cronici maghiare medievale, unde personajul este numit Cupan.
Reprezentatia va avea loc pe o scena-gigant de 250 mp, va antrena zeci de actori, membri ai corului de dans al ansamblului Honved si 30 de dansatori din Transilvania. Sunt asteptati peste 25.000 de spectatori in Piata Unirii.