Autoritățile au anunțat elaborarea așa-numitei Strategii de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca ce are în vedere două scenarii posibile de implementare, și bifează multiple aspecte: de la principii, priorități și scenarii strategice la o viziune strategică, obiective, direcții de dezvoltare și indicatori de succes.
„Ecosistemul clujean de inovare și IT: Primăria, Universitatea și sectorul IT lucrează la Strategia de transformare digitală a municipiului.
Utilizarea tehnologiei pentru creșterea calității vieții în Cluj-Napoca este una dintre prioritățile municipalității clujene, astfel încât administrația să fie una deschisă iar serviciile oferite cetățenilor să se ridice la exigențele acestora.
Pentru o colaborare strânsă și eficientă între comunitatea de IT și administrația locală, Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate, Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare in IT”, a notat primarul Emil Boc pe marginea elaborării așa-numitei Strategii digitale.
Recent, Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT s-a întrunit în cadrul unei ședințe de lucru pentru a discuta despre Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca.
Strategia a fost prezentată de Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) și de Nicolae Urs, prodecan FSPAC.
„Documentul are la bază o analiză temeinică și subliniază câteva priorități strategice cheie pentru transformarea digitală a orașului: centrarea pe cetățean, rolul esențial al educației și al educației digitale, prioritizarea inovării în toate domeniile și în toate formele, interoperabilitate, integrarea serviciilor și deschiderea seturilor de date ș.a.m.d.”, a explicat edilul Emil Boc.
În perioada următoare, Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca va fi supusă dezbaterii publice, iar ulterior este necesară parcurgerea diverselor etape birocratice pentru ca documentul să fie înaintat Consiliului local.
Strategia de Dezvoltare Digitală a Clujului
Strategia digitală a fost corelată și cu Planul Național de Redresare și Reziliență cu posibilitatea de modificare pe parcurs în funcție de modul de implementare a criteriilor și programelor cuprinse în PNRR.
Cluj-Napoca s-a inspirat din modelul estonian de digitalizare.
Strategia digitală a municipiului se bazează pe două scenarii aflate în analiză.
Coordonatorii așa-numitei strategii recomandă adoptarea Scenariului 1 din cele două propuse.
„Cetățenii sunt din ce în ce mai des invitați să contribuie la formularea politicilor publice și la alegerea priorităților de dezvoltare”, se arată în document.
„Primăria se confruntă cu o provocare în convingerea cetățenilor că vocile lor vor fi auzite și că au un cuvânt de spus în dezvoltarea orașului, dar, gradual, instrumentele de participare implementate (întâlnirile Centrului de inovare și imaginație civică, bugetarea participativă, MyCluj, etc.) le arată cetățenilor că pot contribui constructiv la îmbunătățirea calității vieții în oraș. Crearea unui cadru, chiar și informal, în care colaborarea între actori să se poată realiza mai ușor a dus la inițiative importante”, se arată în documentul citat.
„Primăria Cluj-Napoca joacă un rol esențial în transformarea digitală a comunității”, notează coordonatorii Strategiei digitale.
Cele mai mari provocări pentru autoritățile locale sunt reprezentate de absența personalului calificat, dar și colaborarea inter-instituțională deficitară:
„Pentru primăria Cluj-Napoca cele mai importante obstacole sunt lipsa personalului calificat, dificultatea oferirii unui pachet salarial la nivelul pieței, organizarea și procedurile interne necorelate cu nevoile digitalizării, precum și interoperabilitatea inter-instituțională deficitară”, se arată în Strategia de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca.
Scenariul 1
Un prim scenariu scenariu este cel în care autoritatea locală alege să investească în continuare în proiectele necesare trecerii la următorul nivel de digitalizare, cu o arie de acoperire care include aici cel puțin zona metropolitană, dacă nu întreg județul.
Un astfel de proiect necesită acțiuni concertate ale unui număr mult mai mare de instituții publice locale, deconcentrate și descentralizate, plus eventuali actori privați.
Cooperarea poate fi complicată de probleme manageriale, legislative, tehnice, financiare și de resurse umane, plus probabilitatea ca unele proiecte să fie imposibil de realizat la nivel local. Aceste acțiuni se pot realiza cu speranța că standardele și soluțiile folosite la Cluj vor fi apoi adoptate sau vor putea fi integrate într-un viitor ecosistem național coerent.
Preluarea pe scară largă nu este în niciun fel garantată, cu toată influența pe care Cluj-Napoca o are în acest domeniu (în esență, Cluj-Napoca singur nu își poate impune soluțiile la nivel național). Din acest motiv există posibilitatea ca o parte importantă a investițiilor realizate să nu poată fi folosite la potențialul lor real.
Scenariul 2
Un alt scenariu se referă la concentrarea pe serviciile pe care le poate oferi primăria independent de celelalte instituții publice locale sau naționale, în ideea creșterii calității acestor servicii pe cât posibil, în speranța că cerințele preliminare necesare unui ecosistem național de e-guvernare vor fi create relativ rapid de la nivel central (acest lucru ar duce la posibilitatea digitalizării accelerate și la nivel local).
Această strategie are avantajul de a fi mai puțin riscantă (în esență se așteaptă avansul digitalizării la nivel național), dar nu ajută la avansul real al orașului către transformarea digitală pe care cei mai importanți actori din comunitate au declarat în repetate rânduri că și-o doresc. De asemenea, nu există momentan nicio garanție că administrația centrală are resursele sau voința politică pentru crearea acestor piloni esențiali.
„Recomandăm adoptarea unei strategii care să încerce implementarea primului scenariu, cu toate riscurile prezentate mai sus”, arată coordonatorii documentului.
Strategia de transformare digitală a municipiului poate fi consultată AICI.
Municipiul Cluj-Napoca a mai beneficiat de o strategie amplă de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, însă prea puține dintre obiectivele incluse au prins contur.
CITEȘTE ȘI: Strategia Clujului pentru 30 de ani: paradigma digitală schimbă hiba culturală
featured image: fspac.online