Vocea ta

O clujeancă, proprietara uneia dintre cele mai frumoase pensiuni din județul Cluj, La Mesteceni, despre scandalul New York

Ioana Oprea, proprietara pensiunii La Mesteceni din Sălicea, județul Cluj a publicat pe profilul său de Facebook un amplu punct de vedere cu privire la deja celebrul scandal de la Târgul de Turism din New York unde România s-a “promovat” într-un mod absolut penibil: câteva imagini listate și lipite pe perdele negre.

Totul a ieșit la iveală după ce Consulatul României la New York a postat pe internet o fotografie de la târgul respectiv.

Ioana Oprea spune cum a mers ani la rând la târgurile de turism pe banii săi pentru a atrage turiști. Din propriul buget a făcut materiale de promovare atrăgătoare pe care le-a prezentat la târguri. Despre modul cum România s-a “promovat” la New York, Ioana Oprea spune că este o jignire la adresa tuturor românilor.

Redăm mai jos textul integral scris de Ioana Oprea:

Am bătut târgurile de turism 4-5 ani buni în speranța că oi atrage străini pe meleagurile noastre. Pe banii mei. Pe banii ministerului mergeau călușarii. Ce mai spectacole de rahat. Ce mai zdrențe purtau ăia. Ce mai piscoși erau. Ce mai cheltuieli avea țara să ducă în standuri 8-10 inși.

Pe noi, expozanții, ne costa o avere, O AVERE să facem materialele publicitare cu care ne prezentam dar, așa proști cum eram, știam că tre să fie super atrăgătoare și super colorate ca să pună cineva mâna pe ele. La Berlin – nu oi uita până mor – la ieșirea din standul României erau coșuri de gunoi pe care periodic le verificam și dacă vreun nemțalău îmi arunca materialul, fără jenă îl scoteam din goz și îl puneam din nou pe masă.

Poza cu fundal de cearceaf negru cu 4 poze listate la imprimantă este o jignire pentru toți. Este ca și cum ăia m-o înjurat pe mine de mamă. Pe mine si pe toți care avem ceva legătură cu turismu’ ăsta și am si băgat bani frumoși în el. De ce să te pozezi în New York? Credeți că o sa vină ăia să invadeze stațiunea Herculane? Cine decide unde se face colorata mâine-i gata? De ce n-am fost întrebată dacă vreau să fiu reprezentată? A studiat careva ceva date statistice cum că din niu york vin mulți turiști și tre să fim aproape de ei cu informații listate la hp color? Cretinilor.

Stockholm. Târgul destinat seniorilor tocmai avea în program un concurs de miss si mister pentru seniori. În cârje și cu cadre defilau și se bucurau de viață și ce a mai fi din ea. Io în stand cu programul turistic – Traiește natural. Adică umblai de bolund pe coclauri să identifici plantele din flora spontană. Din cele medicinale. Dl Traian Moceanu îi învăța cum să-și facă ceaiuri și tincturi și la ce sunt ele bune. Ce pliant fain și calitate avea hârtia. Doamnee!

Am vorbit și am stabilit contacte cam cu 60-70 de seniori prin reprezentanții cluburilor de vârstnici. Nimic concret, doar promisiuni că vor veni dar, pentru mine, asta era auuur curat. Faptul că un suedez o luat materialul meu în mână și o promis că vine a fost un visss. Și acum mi se zburlește părul.

Era perioada cu gripa aviară. Când am aterizat acasă televizoarele noastre vuiau cu păsările moarte și îi arăta pe ăia în combinezoane cum chilăreau animalele și pe proprietari cum le jeleau. Delta (obiectiv turistic de interes internațional) era în permanență arătată cu pelicani bătrâni morți. Știrile de la noi erau deja preluate și de alte canale internaționale astfel încât o neagră coincidență face să primesc un mail de la unu din reprezentanții de grup: sori, dar mai bine nu venim acum că am văzut că sunt probleme destul de mari in your country și nici drumurile nu sunt prea safe și mai bine pas. Pas a fost și cu banii mei.

Paris. Aveam birou de promovare turistiCĂ CAre desigur avea cheltuieli decontante din bani românești. Șefa biroului avea relația stabilită pe România și favoriza în standul ROMÂNIEI o anumită agenție pariziană = FRANTȚUZEASCĂ care, contracta unitățile din România DOAR printr-o altă și anumită agenție. Totul se făcea pe circuit închis.

Unde mergea franțuzu dupa informații despre România? La biroul din Paris, din buricul târgului.

Ce penisune/ localitate alegea el să viziteze? Aia recomandată de dna reprezentantă. Prin cine recomanda dna reprezentantă să se facă excursia? Prin anumita agenție. Aveai tu vreo șansă să intri în circuit? Nu aveai. C’est la vie en Roumanie. Plm. 3 ani am fost la Salon Mondial si 3 ani în standul României a expus o agenție franțuzească.

3 ani am plătit din banii mei ca să mă prind că care îi treaba.

Berlin. Toate țările aveau o imagine, o comunicare, o reprezentare unitară. Ungaria, Serbiaaa aveau niște standuri și materiale foooartee fainee.  Noi aveam călușarii și sculptorul în porți maramureșene neplătit de nush câte ediții. Eu și cu o dna din Suceava cu ceva pensiune împărțeam un colț de masă, pentru că standul era deja stabilit care cum și cui îi aparținea. Era în permanență gol. Nu ne reprezenta nimeni. Cei care veneau pe banii statului erau plecați să viziteze orașul și să își ia țoale și margarină Rama. Când venea “presa”, toată lumea era înștiințată, se făceau pozele aferente și ăla era târgul.

La târgul ăsta noi ca țară nici nu avem ce căuta. Este un târg pentru profesioniști, întins pe ha de spațiu expozițional în care Qatar Airlines bate palma cu hotelăria și TUI își revedincă poziția de tour-operator. Poți vedea țări în miniatură organizate pe sute de mp unde chiar poți trăi, la scară mică, experiența vizitei sau a vacanței acolo. Impresionant.

Ce cauți Românie acolo cu călușarii și cu consilii județene din Teleorman? Ce cauți printre profesioniști? Ce dracu cauți la târguri când tu aici, acasă n’ai infrastructura necesară? Ce contractezi? Ce calitate livrezi tu când noi ne clasificăm singuri? Singuri ne dăm 7 stele și după ce dăm salmonella la un autocar de evrei vine controlu’ să constate că n-avem condiții nici de una.

Pe cale de consecință singură am stabilit că n-aveam nici o șansă sa fac ce mi-am propus. Da’ niciuna. M-am retras în colțul meu umilită, sărăcită și cu flegme prin păr. Apoi, m-am gândit că dacă îmi văd de treabă și bat oole în papară, mai rup un bilet la piscină oi avea exact cât oi produce și liniște. Și bine a fi ș-așa.

Dar nici așa nu se poate. Nu se poate că îți schimbă casele de marcat tăt la 2 ani, îți impozitează sufletu’ din tine, te asaltează cu controale la care tre să pui TOOT pe pauză ca să întâmpini organele de control, te execută la conturi că ești dator cu 63 de lei când ei ți-s datori cu concedii medicale de 100 de luni, îți schimbă legislația după cum se scoală ei dimineața ca să nu poți avea predictibilitate LA NIMIC. Îți desăvârșește EUL antreprenorial cu dosarele cu șină și numărul de înregistrare, copii după buletin depuse la poliție si adeverință de la primărie că n-ai nevoie de adeverință de la pompieri.

Din 2002 fac io treaba asta. Și după 21 de ani văd o poză cu un cearceaf negru ca ăla de la talibani Explore de Carpathian Garden. Așa că rămâne cum am stabilit:🖕 la TOOOTI.