… că vă arată în toată splendoarea capului vostru gol, a lipsei de fibră morală și a educației nicicând începute, dară-mi-te terminate. Când acuzi pe cineva de terorism și șantaj doar că îți arată cât de hoț și de lipsit de demnitatea asumării faptelor tale ești (pe bani publici și chiar și pe banii tăi), de fapt ne spui că ești și, cel mai sigur ai fost, capabil de șantaj. Capabil să-ți terorizezi cunoscuții, angajații, apropiații…
Nu sunteți (ăștia, politicienii și capitaliștii de cumetrie) cu nimic mai presus decât disprețul față de reguli și legi pe care-l afișați zilnic.
Măsura lipsei voastre de caracter (și, din păcate pentru viitorul României, a nimic demn de lăudat la voi) o dau credința voastră că totul poate fi cumpărat, sau că, ținta celor care nu sunt de acord cu viermuiala în care vreți să ne târâți, sunt banii voștri. Nu vă confundați sluguțele cu restul lumii. Mai uitați-vă și în jos să vedeți că levitați de la limbile vârâte în simandocoasele voastre dosuri de către aceste slugi, nu că ați devenit Isuși Hristoși în domeniile voastre de activitate. Iar banii voștri, de la început să o stabilim: sunt din furăciuni, din exploatarea slăbiciunilor economico-politice ale unei Românii naive, ținută intenționat în naivitate. N-ați devenit voi mari politicieni și/sau oameni de afaceri peste noapte din căprarii și ajutoarele de gunoieri care ați fost!
Am observat că la clujeni, parcatul e ca necesitatea fiziologică, unde-i apucă, acolo-și defechează mașina – și singura discuție pe care știu să o articuleze cu privire la acest subiect este aceea a milogului, că nu are unde parca. Remarc similaritatea aceluiași dispreț meschin (și a milogelii de duzină când îi demaști) la acești politicieni și afaceriști de duzină, la modul în care-l afișează față de restul legilor și regulilor. Unde îi apucă necesitatea unei autorizații, unui călcat de destin în picioare acolo se ușureaza pe regulii, legi, respect față de restul oamenilor.
De aceea stau jurnaliștii cu ochii pe voi, să vă mai tempereze din dospeală! Ce să laude din putoarea pe care o degajați? Din levigatul pe care-l deversați pe post de comunicare?
Nu ne confundați cu lingăii voștri, cu boschetarii care vă sfătuiesc. Nu ne mai acuzați de jegul vostru moral!